 – Planeta Cappadocia.)
Cealaltă Turcie nu e are resorturi de 5 stele, yachturi și piscine. Nu vibrează în ritmurile discotecilor, nu are izvoare de alcool incluse în preț și nu primește la restaurantele sale oameni în costume de baie.
Astăzi am să vă povestesc despre o bucată din această Turcie mai puțin știută: Kappadokia (sau Cappadocia, așa cum o știu europenii). Titlul capitolului de azi a fost sugerat de reacția celor care au văzut fotografiile: “Măi, zici că sunt de pe altă planetă”.
Ce este Cappadocia
Acum 3 milioane de ani, doi vulcani Ercies și Hasan s-au hotărât să erupă în același timp. Lava a umplut valea de la poalele lor, apoi ploile, vântul și variațiile de temperatură (de la -20 iarna la +45 vara) au săpat în tuful vulcanic, dând naștere la forme geologice spectaculoase. Această zonă cu aspect lunar a primit numele de Kappadokia. Numele actual este alterarea unei expresii persane care însemna “Ţinutul cailor frumoși”. Cai frumoși există și azi, dar despre asta o să vorbim un pic mai târziu.
Încă mai spectaculoasă decât acțiunea naturii este acțiunea oamenilor. Refugiați aici din întreaga Turcie acum niște mii de ani, localnicii au scobit stâncile gălbui pentru a-și așterne adăposturi. Satele tradiționale cappadociene arată ca niște imenși faguri de albine.
Atenție: Nu căutați Cappadocia nici pe hărți, nici pe GPS, nu figurează ca atare. Căutați Nevsehir – cel mai mare oraș din zonă – sau Goreme, așezarea amplasată fix în mijlocul Cappadociei, baza ideală pentru explorarea regiunii.
Cum se ajunge
Pe șosea sunt 1.400 de kilometri de la București la Goreme. Intrați în Bulgaria pe la Giurgiu și o țineți către sud. Sistemul aberant de șosele și semnalizarea lipsă din țara vecină or să vă dea ceva bătăi de cap. Un GPS poate face minuni sau vă poate încurca și mai rău, pentru că șoselele bulgărești au fost construite pentru armata rusă, nu pentru turiștii români.
Ruta cea mai scurtă este Ruse-Veliko Tarnovo-Nova Zagora-Svilengrad. E mai liberă, dar e greu de găsit după semne (care, oricum, arată toate către Sofia) și, pe alocuri, asfaltul este foarte prost. Ruta cea mai sigură este Ruse-Veliko Tarnovo-Gabrovo-Kazanlak-Stara Zagora-Haskovo-Svilengrad. Asigurați-vă că aveți un copilot atent la semne și capabil să înțeleagă alfabetul chirilic. Europa nu bate atât de departe.
De la Edirne (primul oraș turcesc de lângă graniță) lucrurile se schimbă în foarte bine. Aveți 240 de kilometri până la Istanbul pe o autostradă cu 3 benzi pe sens. Două ore cu viteza legală.
Dacă este pentru prima oară când faceți această rută, veți face în jur de 12 ore de la București la Istanbul, pe o distanță de aproximativ 700 de kilometri. Sfatul meu e să nu intrați în oraș, ca să evitați aglomerația de a doua zi dimineața. Treceți Bosforul pe podul din nord și căutați o cazare de-a lungul autostrăzii spre Ankara.
A doua zi aveți de străbătut încă 700 de kilometri, dar veți merge mult mai repede. Continuați pe autostradă către Ankara (380 km de la Istanbul), apoi urmați semnele către Kirikkale, Kirsehir, Kayseri, faceți dreapta către Nevsehir și mergeți încă 10 kilometri până la Goreme. După ce ieșiți de pe autostradă veți intra pe drumuri express cu două benzi pe sens, suficient de pustii pentru a vă asigura o medie orară de 100 de kilometri. Dacă nu opriți de prea multe ori, veți parcurge distanța Istanbul – Goreme în 7-8 ore.
Ar mai exista și varianta zborului, cu THY pe ruta București – Istanbul – Nevsehir, urmând să vă plimbați prin zonă cu autobuzul.
Unde stați
Goreme e plin de locuri de cazare de toate felurile și pentru toate bugetele. Evident, fița locului o constituie camerele tip peșteră, săpate direct în stânci. E o idee foarte romantică, dar numai vara, când răcoarea pietrelor face zăpușeala suportabilă. Iarna e foarte frig, deci căutați acomodare standard.
Am testat pentru voi 4 locuri de cazare pe care o să vi le descriu aici în câteva cuvinte.
The Legend Hotel – e amplasat pe dealul care străjuiește satul, cu o vedere foarte frumoasă peste împrejurimi. Camerele sunt relativ mici, dar foarte curate și amenajate cu gust. Baia are duș și jacuzzi (!!!) unde, bineînțeles, curge apă caldă. Prețul pentru dublă pe noapte este de circa 40 de euro (depinde cum negociați) și include micul dejun. Proprietarul este un turc de 50 de ani foarte simpatic, vorbitor de engleză. Au wireless.
Traveler’s Cave – situat 20 de metri mai jos de Legend, e un “backpacker’s hostel” clasic. Au câteva camere și un dormitor comun, dar partea foarte bună aici e atmosfera. Dacă vii să bei o cafea în micul restaurant, o să dai peste tineri din toată lumea care au ajuns aici te miri cum. De exemplu, am întâlnit doi nemți care veniseră de la Bonn pe bicliclete. Patronii pensiunii sunt un turc și o japoneză. Dealtfel, mulți dintre oaspeți erau japonezi. La Traveler’s Cave e mult mai ieftin, o dublă nu sare de 25 de euro pe noapte. N-au wireless, dar există conexiune la internet prin cablu.
Pasha Han – e chiar în centru, lângă Caravanseraiul vechi de 600 de ani unde acum funcționează un magazin demențial de covoare și antichități. Patronul, Sergio, e un turc cu cetățenie americană, vorbește engleză perfect, e drăguț și are multe de povestit. Camerele sunt mari, amenajate în stil tradițional, ca dealtfel întreg interiorul acestui hotel plin de personalitate. Prețul este același (50 de euro pentru o dublă, cu mic dejun inclus) dar, din nou, depinde de capacitățile voastre de negociatori. Puteți obține un preț mai bun, mai ales în extra-sezon. Au wireless.
Otoman House Hotel – e la 5 minute de mers pe jos față de centru și e cel mai “hotel” dintre toate. Camerele sunt frumoase, curate și foarte luminoase, dar parcă n-au atâta caracter ca la Pasha Han. Pe timp de vară, aici funcționează și o piscină acoperită. Prețul este de 40 de euro pentru un single și 60 de euro pentru un suite (în extra-sezon). Include mic dejun. Au wireless și merge brici.
Comentarii - 15 Comentarii
Lasă un comentariu
De cum am vazut titlul “Cealalta Turcie”ma gandeam ca o sa puneti asta.Superba regiune!
Intr-adevar ceva ce merita vazut. Si da Brad are dreptate si orasele subterne sunt impresionante, daca aveti timp sa le vizitati nu stati pe ganduri ca nu veti avea foarte des ocazia de a vedea asa ceva. Referitor la excursia cu balonul eu am avut o experienta frumoasa pentru ca am reusit sa “reduc” pretul la 80 Euro asa ca se poate insa cu multa rabdare si perseverenta:)
acum vreo 13 ani am facut o calatorie pornita cu termen nelimitat si finalizata intr-o luna in Turcia. Destinatia era relativa- undeva spre Damasc. Transportul cu busul local in extrasezon- martie- aprilie. Aveam un ghid Lonely planet sutit cu vreo 8ani in urma . Era singurul reper -inafara de intuitia spontana-in alegerea opririlor de pe drum. Nu am ajuns la Damasc costurile fiind mari pt bugetul studentesc , nici macar la Goreme nu am fost -desi ne doream. Am ajuns insa in orase prafuite care nu erau nici pe coasta nici in vreun peisaj impresionant dar erau Turcia- minunata si reala. Am spus atunci ca o sa ajungem in alta data pe coasta Marii Negre unde turistii nu se inghesuie si nimeni nu face publicitate locului…asa ca tac ca sa nu o fac eu :). Sa mai gasesc drumul liber … si atmosfera autentica.
Intradevar merita vizitata Cappadocia. Este un tinut unic. Si este atat de aproape de Romania. Noi am fost cu avionul (Bucuresti – Istanbul S. Gokcen Airport – Nevsehir) cu Pegasus http://www.flypgs.com. 55 de minute de zbor cu avionul de la Istanbul. Pegasus este o companie lowcost. La Nevsehir exista microbuze pt transfer catre hotelurile din zona. Totul foarte bine organizat astfel incat sa asigure confortul turistilor.
Am stat la Pasha Han, Sergio (proprietarul) de mare ajutor (gasiti hotelul pe booking). Inceputul lunii octombrie pare o perioada optima de vizitare, cu toate ca seara si dimineata (plecarea la ora 5:30 pt zborul cu balonul) este cam frig. Pentru noi a fost un vis devenit realitate!
Cappadocia este superba, iar o plimbare cu balonul deasupra ei este o experienta ce nu trebuie ratata daca ajungeti acolo.
Originala descrierea “planetei”! Pentru cei 15 euro ,ghidul Mehemet insoteste turistii si in alte locatii ori doar in Open Air Museum?
@Chrisstina, da, ne-a dus peste tot Mehmet. Dar nu știu dacă mai este în activitate, povestea se întâmpla în 2008.
Multumesc pentru raspuns! Am vazut ca experienta cappadociana nu-i de data recenta,dar poate cu putin noroc il mai gasim pe dl Mehmet,ori un inlocuitor…, cu siguranta sunt cu zecile.Cat despre siguranta oferita de Anatolian Baloons,ce sa zic??.. ultimul accident,cel din 2013 s-a produs tocmai in “ograda”tour-operatorului sus mentionat.Ma gandesc ca la un caz izolat,provocat de nesansa,fara a pune la indoiala profesionalismul pilotilor companiei.In fond sunt atatea companii care ofera acest gen de servicii,asa incat ai de unde alege.
Uneori intreaga noatra viata este o “radiografie”a sufletului,mintii,inimii si cugetului,dincolo de toate stachetele perfectiunii,de dezamagirile si durerile insuccesului de bucuriile sufletului si ale inimii.,pe care de cele mai multe ori le consideram mult prea inalte,uneori greu de depasit,greu de abordat,in inaltarea nostra spre idealuri,mai bune,mai luminoase,mai prospere cu dorinta de a ne autodepasi si de a atinge perfectiunea.Mereu suntem dornici de a cunoaste oameni noi,de exceptie,deosebiti,dorinta de a cunoaste civilizatii noi,alete popoare,diferite alte religii,gandiri trecute si prezente ale tarilor si popoarelor pe care le vizitam.Fiecare dintre noi la un moment dat in aceasta viata realizam o “arhivistica”,pe care o materializam mai mult sau mai putin constient,prin cele mai bune si frumoase fotografii pe care le regasim “utopic” in mintile si sufletele noastre,prin oamenii de exceptie cu care venim in contact,prin amabilitatea si generozitatea lor in tot si toate prin rabdarea de care dau dovada in meseria aleasa.Anul acesta am avut parte de un prim concediu minunat,de exceptie,intre 18-23 martie 2019,pentru prima data in Turcia,pentru prima data in Capadocia.Aceasta excursie de exceptie am facut-o alaturi de sotia mea Adela-Mariana.Desi am mai vizitat si alte tari,sincer va spun nu mai credeam ca mai exista oameni si omenie in adevaratul sens al cuvantului,ca nu mai pot intalni profesionisti cu multa rabdare,cu atat de vaste cunostinte in toate domeniile,care sa faca o simbioza intre poporul roman si poporul turc tinand cont de trecutul istoric al celor doua popoare.Nu credeam ca pot exista oameni cu atata rabdare,devotement,vocatie pentru meseria de ghid.Dar de data aceasta norocul a fost maxim in sens pozitiv pentru ca am intalnit nu unul ci trei oameni,un adevarat “echipaj de exceptie” in persoanele minunatilor domni: ADALI DINCER,FUAT KOCABAS si MEHMET.Cu ajutorul lor am vazut si cunoscut Capadocia trecuta si prezenta.Cuvintele sunt mult prea putine si sarace pentru a-mi exprima atat eu cat si sotia mea multumirile si recunostinta pentru cei care ne-au delectate in aceasta excursie.Am prins in acest fel curajul de a avea curajul si increderea ca exista si oameni minunati si nu in ultimul rand dorinta de a merge din nou in Turcia si de ce nu de a revedea Capadocia condusi de acelasi echipaj destoinic.Multumiri pentru explicatiile foarte competente,de ultima ora si la obiect date de destoinicul Domn Ghid ADALI DINCER,in varsta doar de 28 de ani, un adevata”soldat sanatos”,si la propriu si la figurat asa cum distinsul nostru ghid turc,vorbitor impecabil al limbii romane ne-a spus ca fiecare nume,cuvant scris sau pronuntat in limba limba turca are o anumita semnificatie si traductibilitate.Nu putem uita si nici subestima pe ceilalti domni FUAT KOCABAS-ghidul licentiate,si nici pe Domnul MEHMET-soferul autocarului un adevarat capitan care a parcurs zilnic sute de kilometric,un om cu experienta profesionala deosebita in ale carui maini noi cei 28 de turisti romani ne-am incredintat vietile pe intreg parcursul acestei excursii.Am aflat multiple lucruri care nu pot fi gasite pe net.Am fost binecuvantati de prezenta dumneavoastra,de onoarea de a fi alaturi de noi,de a va fi musafiri in aceasta saptamana de martie a anului 2019 in itinerariul prin Capadocia.Stimate Domnule ADALI DINCER va multumim din suflet pentru sarmul dumneavoastra,pentru pentru povestile minunate cu care ne-ati delectate si incantat in toate aceste zile in care am fost oaspeti in Capadocia.Ati stiut din noianul imens de opere de arta,vestigii trecute si prezente din religia trecuta si prezenta a Turciei,din istoria tarii dumneavoastra sa alegeti ce a fost mai reprezentativ si sa le “aliniati” cu mare dibacie,fara nici o oboseala(cel putin aparent desi era vizibil acest lucru pe fata dumneavostra),intr-o compozitie remarcabila care ne-a mers la suflet.A fost un adevarat recital de informatii cu insertii de “lumina”,cultura,literatura,istorie,si consideratii religioase care ne-au incantat si delectat sufletul,mintea si inima.Recomand cu caldura si din toata inima CAPADOCIA prin CHRISTIAN TOUR, recomand din tot sufletul si cu toata increderea sarmantul ghid turculet ADALI DINCER care sper sa ne fie oaspete mie si sotiei mele,sa ne revedem din nou si cat mai curand ori in ROMANIA ori in TURCIA.
Multa sanatate distinsilor Domni:DINCER ADALI,FUAT KOCABAS, si MEHMET si cat mai multi turisti in grija dumneavostra la “bordul autocarului”-si acesta impecabil.
Cu inalta stima si consideratie,
Fam–Dr.ADELA-MARIANA si IONUT HORIA LEOVEANU
26 MARTIE 2019 BRASOV ROMANIA
@ Prin Tara Sultanilor Impreuna cu
Adela Mariana V.Leoveanu si Ionut Horia T.Leoveanu
La inceputul lunii mai,mai exact 30 aprilie 2019-05 mai 2019 am facut o frumoasa,minunata,remarcabila excursie la Istambul impreuna cu sotia mea ADELA MARIANA V. LEOVEANU.Biletele au fost cumparate de sotia mea cu mult timp inainte,cam din toamna anului 2018 de la Agentia «Viotrop Travel »,,care lucreaza in conditii de parteneriat cu Agentiile « Christian Tour » si « Hello Holidays ».Din capul locului vreau sa mentionez ca eram pentru a doua oara in « Tara Sultanilor »,dupa ce in cursul lunii aprilie 2019 vazusem tot alaturi de sotia mea frumoasa si grandioasa Capadocia prin aceeasi agentie de turism « Viotrop Travel »,pentru care am tot respectul si recunostinta pentru aceste doua excursii,dar si pentru gama variata de oferte minunate puse la dispozitia clientilor care le trec pragul,si sper sa ne tina mereu la curent cu ceea ce au nou in plan de excursii interne si externe.Se pare ca de data aceasta firma partenera pentru excursia de Istambul a fost Agentia de Turism « Hello Holidays ».In ultimii patru ani am calatorit mult,alaturi de Adela si nu ne vom opri in a mai face si alte excursii peste frontiera dar si in tara.Am vazut mult tari,orase si capitale.Am calatorit si prin tara noastra draga Romania,unde chiar avem locuri minunate,cu oameni minunati si primitori,dar din pacate cu mare durere,si un mare regret trebuie sa marturisesc nu le stim sau nu le vrem sa le valorificam si promovam pe « piata turismului intern si international ».Lucrul acesta real,dar din pacate cumplit de adevarat dupa parerea mea ar trebui sa constituie un mare semn de alarma pentru mai marii tarii care ne conduc destinele,ne guverneaza aceasta mioritica tara in care mai avem resurse materiale,ale solului,subsolului,naturale,istorice si turistice. Un pic nostalgic,un pic mai conservator,un pic mai antic,din copilarie visam sa ma plimb,sa hoinaresc,sa vad tara,lumea,sa cunosc pe viu locuri,tari,civilizatii,sa cunosc oameni,culturi,religii,traditii noi.In vremea copilariei mele toate aceste erau doar « fictiune »,ce o puteam intelege doar din :Drumuri Europe,Teleenciclopedia,Dallas,Linia Maritima Onedin.Nu erau foarte numeroase obtiunile noastre.Ba NU era si MIHAELA de la 19.20-19.30.In acei ani aceste lucruri nu erau posibile din cauza regimului totalitar comunist,apoi anii au trecut si pentru mine si a venit timpul liceului,pregatirii pentru cariera profesionala de medic care cerea multe sacrificii si multa invatatura deoarece admiterea nu era ca acum prin « concurs de imprejurare,dosare,doua sesiuni de Bacalaureat etc ».Anii si timpul nu iarta,sunt singurile lucruri care trec ireversibil,iremediabil,care nu mai pot fi reparate sau modificate,care ne pot influenta de cele mai multe ori viitorul,viata,o alta sansa.Acesti ani au trecut si odata cu ei au adus imbatranirea bunicilor,parintilor,matusii,ani care au venit cu boala,suferinta spitalizari.Moral,omeneste a fost sa le fiu alaturi pana in ultima clipa a vietii cand inevitabilul a venit si au trecut la ce le sfinte.Asa ca visul copilariei mele se lasa tot mai mult asteptat si parca devenea incert,nerealizabil.Acum cu trecerea anilor visul a devenit o arzatoare realitate,o dorinta implinita !Gandurile « unui purtator de inima »,sunt adunate intr-un album de fotografii.Pentru mine fotografierea si filmarea sunt mai mult decat o pasiune,este o modalitate prin care traiesc,retraiesc emotiile pozitive,uneori posibil si negative(functie de situatie),a momentelor imortalizate in acele clipe.Pentru mine noianul de fotografii,zeci de fotografii facute in decursul anilor,fotografii care le fac oriunde,fiind pasionat si de fotografierea instantanee este un album,o adevarata carte mereu vie care dezvaluie trairi,emotii,sentimente,ganduri intime,momente de calda,dulce melancolie.Un album de fotografii,este ca o poveste de lunga durata despre viata,despre trecutul fiecaruia dintre noi,o poveste sentimentala,despre ce spera un « visator »,alaturi de fiinta draga inimii si sufletului lui,care rabdatoare,indulgenta,usor sau mai putin usor accepta din dragoste reciproca chiar si aceasta nebunie…. « hobby pentru fotografie ».Ea incearca sa inteleaga….fotograful si trairile pe care le simte acesta ajungand chiar sa il incurajeze si sustina desi nu intotdeauna are buna dispozitie,si..si..si,atunci cu sonorul dat pe minim « gandeste,gandeste,….si iar gandeste ».Fotografiile sunt reunite in :fericire,iubire,pasiune,exaltare,durere.Ele fotografiile sunt un baleaj intre extremele vietii,cele de mijloc sunt INSASI VIATA CU BUNE SI RELE !Toate acestea fac parte din noi.Cu totii le-am trait macar odata in viata,devenind relevante pentru spectacolul nastere-viata-moarte ! Prin fotografii,prin fotografiere ne eliberam,ne detasam noi insine de povara si greutatea disconfortului trairilor bune sau rele si pornim la drum alaturi de cei dragi,de partenerii de viata,de cei iubiti,de cei pe care ii vom cunoaste in excursii,drumetii,petreceri,revederi cu diferite ocazii,alaturi de gandurile lor si ale celui care fotografiaza sau filmeaza ganduri pe care de cele mai multe ori le simtim ca fiind ale noastre.Astfel ne contopim intr-o singura fiinta,intr-o singura celula care ne da puterea sa trecem mai usor,mai lin prin toate incercarile vietii.Trialul imagine-text-cuget creeaza un univers propriu bine definit in care ne cunoastem,ne recunoastem si ne contopim cu propria poveste si interpretare a vietii determinata de experienta personala.Astfel le dam un singur nume : « FAMILIE,DRAGOSTE,IUBIRE ».In goana noastra nebuna prin aceasta viata incerta,relativa,mai mult sau mai putin scurta(nimeni nu poate sti acest lucru), ar trebui sa ne focusam pe cel drag de langa noi,sa il iubim,si sa cerem doar iubire, sa calatorim intr-un univers plin de imagini,mereu ghidati de gandurile « purtatorului de inima ».Ajungi in viata la un moment cand NU mai esti dispus pentru nici un compromis,nu mai esti dispus sa accepti chiar totul,sa dai socoteala de ceea ce faci si nici sa executi la comanda tot ce ti se pretinde fara a se tine seama ca fiecare avem o viata,doar o viata « alaturi de fiinta draga pe care uneori o asteptam chiar zeci de ani ».Este timpul sa facem lucruri care ne plac,care ne aduc bucurie, o bucurie cat de mica pe care o dorim,e timpul sa fim narcisisti cu noi si cu fiinta draga alaturi de care am decis sa pornim in viata.Sa stim sa pretuim si sa traim clipa,sa nu mai fim ghidati de imboldul ca avem obligatii.Obligatiile trebuie rasfrante doar pentru partenerul de viata si in rest absolut pentru nimeni.Viata poate ar constitui o obligatie fiind unica,iar obligatia ceruta de ea este pacea,armonia,dragostea pentru frumos si EXCLUDEREA SINGURATATII CARE ESTE CEVA HILAR,ORIBIL,DUREROS !
Timpul trece ireversibil,trece neiertator si uneori nu mai putem opri nici macar pentru un minut viata in loc.Atunci regretam,regretam,oftam.Inima,mintea,sufletul lucreaza doar impreuna si incearca sa descifreze mesajul si semnificatia transmisa de aceste relee,de care creatorul nu s-a putut detasa cand a conceput fiinta umana.Valoarea imaginilor ramase pe pelicula fotografica sau cardul de memorie nu se limiteaza doar pentru a ne descrie pe noi cei care le-am realizat si aparem mai mult sau mai putin in ele,dar si nebanuitul « har » de a descrie locuri,trairi si sentimente,in a ne exprima opinia si parerea fata de persoane care uneori sunt greu de intalnit,care la randul lor empatizeaza si rezoneaza cu tine pentru delectare,incantare,voie buna.Toate acestea ne marcheaza parcursul vietii.Asa a fost si in aceasta excursie la Istambul unde atat eu cat si sotia mea ADELA MARIANA LEOVEANU am avut norocul,bucuria,onoarea si privilegiul sa fim oaspetii unor ghizi de exceptie, ghizi de inima si suflet in persoana domnisoarei ALINA CANTEA si a doamnei NINA MILIAN ghizi profesionisti,licentiati,autorizati si acreditati ai Agentiei Turistice « Hello Holidays ».Escapada noastra sufleteasca a inceput in Bucuresti,in fata Academiei Militare undeva in jurul orei 22.00 unde am fost preluati de domnisoara ghid ALINA CANTEA si domnul sofer MIHAI imbarcandu-ne la bordul AUTOCARULUI VL-16-HLO.Desi afara ploua marunt,mocaneste,cam obositi din cauza drumului de transfer Brasov-Bucuresti pe varianta Cheia,tanara si simpatica noastra ghida parca era « un alternator »,setata sa ne revigoreze si sa ne incarce bateriile acest lucru fiind vizibil de la bun inceput chiar din momentul si modul cum facea prezenta citind catalogul excursionistilor din diferite locuri,de diferite varste si profesii.Desi eram multi,cam 60 la numar in ciuda gandurilor fiecaruia,principiilor si tabieturilor de viata ale fiecaruia ALINA prin spontanietatea si elanul ei tineresc incerca sa omogenizeze grupul,sa ne capteze atentia si interesul pentru ce urma sa vedem in aceasta excursie sa pornim linistiti si relaxati la acest drum mai ales ca era un drum lung,un drum de noapte de sute de kilometrii.Am pornit la drum putin dupa ora 22.00 cam pe la 22.15.Mai atipeam,mai priveam pe geam in perioadele cand in microfon nu se auzea interventia Alinei cu date despre locurile pe care le traversam.De la inceput am remarcat profesionalismul,siguranta drumului,atentia marita,dar in primul rand vigilenta domnului sofer MIHAI,de a ne duce fara probleme pe « drumuri Europene »(aici fiind un remember de suflet al emisiunilor cu acelasi nume a regretatului Aristide Buhoiu).Domnul MIHAI era la acele ore de noapte si un exceptional DJ,cu muzica pe care o punea in surdina sa ne amorteasca oboseala si cumva sa ne faca noaptea mai placuta.Muzica era selectata cu bun gust,rafinament adecvata pe tot parcursul excursiei zonelor strabatute dar si in corelatie cu explicatiile Alinei care facea conexiuni :Romania-Bulgaria-Grecia-Turcia etc.Pe tot parcursul excursiei noastre nu am vazut pe chipul acestui om nici o unda de oboseala,incordare sau ceva care sa ne indispuna pe noi ca turisti.Rabdarea « capitanului »,era evidenta desi se mai intarzia la reimbarcarile in autocar de fiecare data cand faceam popasuri pentru diferite situatii.
Alina,o da Alina !!!!Ce poti spune despre ea in cateva randuri.Poti vorbi de rau,poti vorbi de bine,poti fi multumit,poti fi nemultumit,poti sa atribui eventualele mici disconforturi in spatele ei,poti sa o judeci ca a facut,o poti judeca ca nu a facut etc.Chiar asa oare ce putem spune sau scrie despre Alina in cateva randuri ?Sa vorbesti despre profesionalism,sa vorbesti despre notiunile vaste de cultura generala,sa vorbesti despre timbrul vocal inconfundabil,sa analizezi debitul verbal,dictia si claritatea exprimarii,sa te referi la elanul ei tineresc,sa analizezi decenta si rafinamentul zilnic al vestimentatiei.Vedeti cred ca ar trebui scrise pagini intregi asa cum ea vorbea minute,zeci de minute fara oprire,fara oboseala.
OFFF mari batai de cap am acum cand scriu despre ghida noastra,dorind in aceste randuri promise pentru Alina, ca o multumire pentru efortul depus, de cea care cu voie sau fara voie am imortalizat-o in fotografiile facute la diferitele obiective vizitate.Peste ani,poate mai repede voi reciti acest articol,voi revedea pozele,voi vizualiza filmarile facute unde firesc se va auzi si inconfundabila voce a Alinei.Efectiv fata aceasta minunata parca era « 3 in 1 »,de la istorie,la cultura,de la religie la arta,de la rabdare la stapanire,cam ceva asemanator cu o « biblioteca audio ambulanta »,unde noi ca turisti nu trebuia decat sa ascultam,si sa ne activam neuronii pentru a retine cat mai multe lucruri.Regret mult ca nu am toate aceste comentarii.Era imposibil sa le pot avea deoarece eu sunt amator in fotografiere si filmare si nu profesionist.Era perfect sa le poti reasculta simultan cu vizionarea pozelor facute in aceasta excursie.Am mai promis ceva domnisoarei ghid Alina Cantea si nu o iert nici eu,sincer… !!!!(glumesc,zau glumesc).Ea stie ce a facu… !In Tara Sultanilor soarele ardea,briza marii si Bosforului erau parca inexistente,si tanara si energica noastra ghida,inalta,zvelta,frumoasa alerga ca la maraton pe strazile Istambulului,vorbind la microfonul audioghidului(ceva remarcabil pentru confortul turistului),cu mana ridicata tinand cu mandrie si fala steagul nostru tricolor.In finalul excursiei,la ultimul obiectiv turistic din program,pe una din terasele impunatorului palat TOPKAPI,i-am spus ghidei noastre minunate : « esti minunata,esti doxa de cultura,istorie,religie,energie,esti zvelta,frumoasa,ai veritabile aptitudini sportive !!! NUUU INTELEG de unde si cum ai obtinut tu autorizatie pentru ruptul picioarelor si pingelelor ? »Oameni buni Alina NU are nici o vina,stai linistia,super linistita Alina,NU ESTE RECLAMATIE ! Fereasca Bunul Dumnezeu sau Alah ca tot am fost pe acolo pe la turcaleti,e vina ca timpul a fost mult prea scurt,faptul ca motivatele formalitati vamale si de intrare la obiective,aplicate tot din motive de siguranta pentru noi,pentru numarul impresionant de turisti din toate colturile lumii.Din cauza aceasta am ajuns tarziu,mult prea tarziu in Turcia si la Hotelul KAYA pierzind o zi din excursia noastra.As vrea ca acest articol sa fie si in asentimentul si celorlalti turisti care au fost in grija ta dar cel putin te asigur cu certitudine ca noi Adela si Ionut Leoveanu nu avem decat cuvinte de lauda si multumiri pentru efortul depus de tine.Ar trebui sa am taria,puterea,si deschiderea sa recunosc :doctore fa miscare si nu mai invinui ghidul !!!! Iti multumim din suflet Alina,sa fi sanatoasa,voioasa,sa ai deplina sanatate,dar si realizari profesionale de care nu ma indoiesc ca vor veni.Te asigur ca in masura in care va tine de mine voi recomanda ISTAMBUL CU ALINA CANTEA.Mai este ceva…. !!!!Cand am aflat ca nu mai venim cu tine spre tara extazul s-a transformat in tristete.Dar nici de data aceasta Bunul Dumnezeu nu ne-a uitat si ne-a daruit da acesta este cuvantul « magic »,o alta minunata Doamna ghid in persoana distinsei NINA MILAN,pentru care nu ironic si nici arogant as folosi sintagma « doamna colonel ».O femeie destoinica,militaroasa,care se impunea prin prestanta, prin tinuta,prin pregatirea profesionala,prin demnitatea dansei, si autoritate.Era de o punctualitate « obositoare »,dupa fiecare oprire,ne numara de fiecare data inainte sa plecam din nou la drum.Eram mai ceva ca la scoala.Doamna noastra NINA MILAN,cunoscuta de unii turisti din alte excursii,era o fosta doamna dascalita,o dascalita de « veche scoala Romaneasca »,un eminent cadru didactic,al unor vremuri de mult apuse pentru invatamantul romanesc,pentru noi cei mai tomnatici care ne gaseam in acest grup de turisti.Dansa era prototipul dacalului care impunea respect prin a respecta.Ne-a adus aminte de cinstea,respectul si onoare pe care trebuie sa o avem pentru fostii nostrii profesori carora le multumim din suflet pentru stradania si efortul dansilor de a ne face in primul rand oameni,oameni de omenie.Efortul dansilor nu a fost zadarnic.Cel mai important lucru este ca acesti oameni ne-au invatat si educat pentru viata,ne-au educat sa fim demni,cu coloana vertebrala,punctuali,iar cuvantul dat sa fie respectat,sa fie litera de lege.
Respectul si buna crestere erau « cuvintele cheie »,cu care profesorii nostri ne intampinau la fiecare curs,si ceva launtric imi spune ca de la aceasta regula nu a facut exceptie si nici rabat nici doamna noastra NINA MILIAN.Intoarcerea spre tara,alaturi de dansa si acelasi domn MIHAI,a fost o alternanta intre orele de dirigentie si cursuri de exceptie de patriotism,educatie civica,istorie,geografie,botanica(referiri la vegetatia locurilor prin care treceam),istoria tarii tranzitate,geografia economica a parcursului nostru.Cuvintele sunt mult prea sarace pentru a putea sa o caracterizez pe doamna nostra profesor,acum ghid profesor.Datorita dansei am facut o teleportare in timp in bancile gimnaziului si apoi liceului.Emotia era mare dat fiind bucuria unei excursii de foarte mult timp dorite,de informatiile vaste si bine actualizate pe care le primeam,dar si la gandul inceputului,cu primii ani de scoala cand mama mea mi-a fost si invatatoare.Mda mama,offf exigenta era,cand atunci eu resimteam dorinta permanenta a dansei sa nu pot spune niciodata « NU mai pot,nu stiu,vreau sa merg la joaca si porma sa fac temele ».Da doamna NINA avea autoritatea dascalului si de liceu.Nu am avut curajul,nici indrazneala sa o intreb ce materie a predat,la ce ciclu de elevi a fost slujitor destoinic al catedrei si invatamantului Romanesc.Din nefericire pentru noi ca tara,ca popor dar spre fericirea altora indiferent cine sunt aceia ne pierdem identitatea,valorile morale si sociale,ne distrugem constient si cu buna stiinta originile,ne ingropam vestigiile nu pentru ca nu stiim,nu pentru ca nu putem ci mai degraba pentru ca factori nefavorabili nu ne lasa si nu vor sa depasim aceasta tranzitie in care innotam din decembrie 1989.Aceste lucruri le stim cu totii,mai tineri sau mai putini tineri,unii dintre noi cu o alta crestere si educatie,cu o alta formare,cu alte principii de viata care se pare ca astazi nu mai valoreaza nici « doua parale »,Doamna Profesor NINA MILIAN,cinste dumneavoastra,cinste statutului de dascal,sincere felicitari si aprecieri pentru redutabila dumneavoastra putere de a lupta pentru aceasta tara,pentru grupurile de oameni si turisti pe care ii duceti in tara si peste frontiera aratandu-le ca avem un statut pe care nu trebuie sa il pierdem statutul de ROMAN si putem inca sa mai facem ceva pentru a ne ridica din acest anonimat.Va inteleg durerea si starea nu foarte confortabila ca ati fost nevoita sa lasati catedra,catalogul si cancelaria profesorala.Anii post decembristi se pare ca nu au fost in totalitare benefici pentru multi dintre noi.
Ca descendent al unei familii de dascali cu mama invatatoare si tata profesor(nu erau prea « amabili la catedra » si nici indulgenti),am incercat sau incerc sa aplic practic educatia acelor ani.Recunosc este cam greu,uneori poate eu devin incomod daca gandesc cu voce tare si mai adun si pe altii de partea mea.Sunteti un luptator cu un patriotism de invidiat,un formator de oameni si suflete.Astazi totul se rezuma la interese,smechereli,sfidari pe fata,profituri obtinute prin a calca pe cadavre,goana dupa averi,dupa bani munciti sau mai putin munciti si daca este posibil cat mai multi,pe minciuni,minciuni,minciuni,pe lipsa de onestitate,pe promisiuni desarte care isi fac tot mai pregnant prezenta in viata noastra.URASC MINCIUNA,URASC TOT CE TINE DE A MINTII PE CINEVA CAUTAND SUPERFUGII.
Pentru noi Adela Mariana si Ionut Horia Leoveanu dumneavostra NINA MILIAN si domnisoara ALINA CANTEA faceti o echipa de nota maxima 10(zece).Pentru amandoua FELICITARI !Da viata a facut sa pot sa ma bucur de excursii frumoase,de amintiri de vis poate de aceea am uneori si tenta aceasta de a scrie despre ce este frumos,despre lucrurile bune care inca nu au fost inca distruse.Am bucuria ca in « aceasta nebunie » sa fiu sustinut si de sotia mea un partener de exceptie in tot si toate.
In final am lasat bucuria de a scrie si despre prieteniile acestei excursii.Reamintesc ca mereu cei din urma vor fi cei dintai.Tot destinul a facut ca eu si sotia mea sa cunoastem doua doamne in adevaratul sens al cuvantului,atat la propriu cat si la figurat.Deontologic si profesional,educational voi spune ca dansele se numesc ANCA si DANA.Citind acest articol cu siguranta ca se vor regasi printre aceste randuri.Este ceva deosebit de important ca in excursii de o asemenea anvergura sa poti impartasi trairile,emotiile,sentimentele,sa iti deschizi inima cu cineva.Anca si Dana s-au dovedit acele persoane care au fost setate de viata si felul danselor sa rezoneze cu noi pe aceleasi linii energetice,sa aiba puterea sa discearna binele de rau,sa aiba puterea sa pareze o serie de situatii nu in totdeauna placute.Din momentul acelei excursii tinem legatura cu dansele.Adela nimeni alta decat sotia mea pentru care am o deosebita dragoste,iubire si respect tine legatura cu prietenele noastre.Acestea avide de cunoastere,frumos,de drumetii ne informeaza de carti bune ce merita citite,multe fiind doar la anticariate,exista un permanent schimb de poze de la vernisaje sau cladiri de patrimoniu,ne auzim telefonic,ne intersectam pe Wathsapp.Pun pariu ca cele doua prietene se regasesc fiecare in aceste randuri.
Da OK prietene,prietene dar au si ele defecte ca orice om.De ce va mirati(glumesc),offf doamne Anca,Dana macar sa fi pus o vorba buna la ALINA sa ne crute picioarele.Dar una peste alta acum tanjim dupa acele momente,dupa Bosfor,dupa pestele mancat pe malul Marii Mediterane,dupa BAZARUL TURCESC,dupa ceaiurile lor.Eu si Adela speram ca viata ne va reuni din nou sa fim impreuna si in alte excursii si de ce nu un REMEMBER ISTAMBUL.Dragele noastre ANCA si DANA fie ca anii care vor veni,timpul,neiertatorul timp care va trece peste voi,peste noi,cu bune sau rele,cu incercari sa nu duca spre uitare aceasta legatura care s-a format chiar din seara plecarii.As indrazni sa spun ca aceasta prietenie sa fie prezenta si in momente de cumpana ale vietii cand nimeni nu se asteapta la ele, sa putem sa spunem cuiva ASTA ESTE PROBLEMA MEA !!
Felicitari profesionistilor si profesionalismului Agentiilor de Turism :VIOTROP TREVEL,CHRITIAN TOUR,HELLO HOLIDAYS.Fie ca manageri dumneavoastra si toti care lucreaza cu actualii si viitori clienti,clientii dumneavoastra, sa gaseasca in cataloagele dumneavoastra de o ilustratie grafica de exceptie cat mai multe oferte de excursii interne si externe :sejururi,circuite cu destinate cat mai fascinante.
Cinste efortului dumneavoastra ;OPERATORI,GHIZI,SOFERI.
Avem o tara minunata cu oameni minunati,cu locuri de vis si suntem datori sa luptam sa aparam onoarea,demnitatea de a fi ROMAN !
Cu aleasa stima si consideratie,
DR.LEOVEANU T.IONUT HORIA BRASOV-ROMANIA
MIERCURI 29 MAI 2019
T.IONUT HORIA:
[…] peşteră de lângă Antioch, iar sfinţii creştini l-au căutat pe Dumnezeu în grotele de la Cappadocia sau Basarabovo. Din beznă s-a născut […]
[…] m-am dat prima dată pe o tiroliană şi câte şi mai câte. Vamos mi-a povestit despre Cappadocia şi despre Nessebar într-un timp în care orizontul meu nu se întindea aşa departe. Adrian mi-a […]
[…] Mădălina Andrei (ce dor mi-ai făcut de Cappadocia…) […]
[…] Kayseri, mă îndrumă spre alt ghișeu și mă fac repede cu un bilet spre Kamic Koc, la un pas de Cappadochia, în Anatolia […]
[…] Azi îmi place liniștea ochilor verzi pistruiați. De care mi-e dor. Însă mă așteaptă Cappadocia. Hajde, […]