Sahara 2007 (Ep. 5) – Hotelul Astronomului. Să dormi sau să nu dormi?

De la Zagora la Tumbuctou, vechile caravane făceau 52 de zile. Cel puțin așa spune semnul din centrul Zagorei. De-aici încolo, Sahara e practic nelocuibilă. Zagora e ultimul oraș. Până în Mali nu mai întâlnești decât baze militare și sate pe jumătate îngropate în nisip.

Undeva între cele două puncte, mai exact la 30 de kilometri de Zagora, un elvețian bogat și excentric s-a hotărât să se retragă pentru restul vieții lui. Pasionat de astronomie, și-a construit un mic observator. Apoi a făcut și un hotel lângă el, pentru cei care vor să se bucure de cerul limpede al Saharei. Astăzi, cu observatorul pe acoperișul hotelului, ți-e greu să decizi dacă vii la Sahara Sky ca să dormi sau ca să stai treaz toată noaptea.

Fritz Gerd Koring este un tip deschis și energic, care a văzut și a făcut de toate în viața lui. A trăit în Australia și în Statele Unite, a făcut avere din acțiuni cumpărate și vândute la timp și continuă să facă avere în Maroc. Hotelul e doar un hobby. Profitul vine din bere. Fritz este singurul distribuitor autorizat de bere din sudul Marocului. Dacă vrei să bei un “Flag” în Sahara, trebuie să vorbești cu oamenii lui.

La 40 de kilometri sud de hotel începe ergul Chagaga. Este de 10 ori mai întins decât Erg Chebbi, dar dunele nu sunt la fel de spectaculoase. De aici încolo – puțini știu – se întinde un no man’s land de 50 de kilometri lățime care nu aparține nimănui. Marocul și Algeria nu au ajuns la o înțelegere privind zona asta, astfel încât fâșia de deșert nu poartă steagul niciunei țări. O folosesc traficanții de droguri pentru a transporta marfă între cele două state. Militarii îi văd trecând dar nu au ce să le facă. Nu intră în jurisdicția lor. E un loc simpatic foc.

La capătul șoselei dinspre Merzouga se află Mhamid. Dacă te uiți pe hartă, pare un loc romantic, sinonim cu capătul pământului. În realitate, Mhamid e o bază militară și un loc unde sunt deportați condamnații. Dacă ai făcut ceva rău în Maroc, ai multe șanse să fii consemnat în Mhamid pentru câțiva ani sau pentru tot restul vieții. După ce-am aflat lucrurile astea, am șters Mhamid de pe itinerariu. Vin data viitoare, înarmat.

Despre hotel

Sahara Sky Hotel e singura clădire vizibilă pe o rază de 10 kilometri, aruncată pe un platou pietros unde s-au aciuat și câteva dune. De jur împrejur, numai stâncă, piatra și furtuni de nisip. După ce-am părăsit șoseaua, am luat-o drept printre pietre pentru a ajunge la poarta hotelului. N-am putut intra cu mașina. Nisipul adus de vânt blocase intrarea.

Hotelul are 13 camere standard și 3 apartamente. Camerele sunt OK (nimic mai mult), dar e evident că proprietarul mai are de învățat în zona asta. Am cerut să vizitez câteva camere și recepționerul s-a încurcat cu bellboy-ul, dându-i de fiecare dată o cheie greșita. În fine, nu eram la Hilton.

Restaurantul și barul sunt calde și primitoare, cu ușoare accente de lux. Se vinde bere (wow!), se servesc mâncăruri tradiționale marocane (inevitabilele tajin și couscous).

Una peste alta, este un hotel decent pentru orice standard, dar merită 70000 de stele dacă ne gândim că orice mic confort cu care suntem obișnuiți în Europa înseamnă lux orbitor în deșertul Sahara.

Frumusețea și caracterul hotelului sunt date de observatorul astronomic. Sus, pe terasă, Fritz și asistentul lui instalează lunete și telescoape pentru turiști și pentru astronomii profesioniști care vin aici să privească cerul.

Sahara oferă condiții ideale pentru astronomi, grație latitudinii și umidității scăzute. Umiditatea medie în Bucuresti, spre exemplu, este de 55%. În deșert, nu depășește 15%. Cerul este limpede și pare mai aproape. Se văd nu doar stelele din primul plan (cele mai strălucitoare), ci și cele din planul doi. Calea Lactee curge de la un capăt la altul al orizontului. Ca să nu mai vorbim de meteoriții care taie întunericul de câteva ori pe minut.

Am stat pe acoperiș cu Fritz și cu asistentul lui de la 9 până la 1 noaptea. Avea un telescop nou, un Meade LX 200R de 400 mm full option pe care dăduse 30.000 de euro. A doua zi, urma să primească vizita unui celebru astrofotograf belgian, care plătea pentru a folosi telescopul.

Eu n-am plătit decât camera de hotel, dar am avut norocul să văd Saturn și Marte mărite de câteva sute de ori. Fritz a apăsat câteva butoane, iar noul telescop și-a îndreptat oglinzile spre o nebuloasă, spre Pleiade, apoi spre Andromeda, galaxia care va înghiți, într-o zi, toată Calea Lactee. Am înteles, cu ocazia asta, că peste câteva milioane de ani, oamenii vor deveni andromedani din punctul de vedere al apartenenței la o galaxie.

Date tehnice:

Nume hotel: Hotel Sahara

Locație: La 30 de kilometri de Zagora, pe drumul spre Mhamid.

Preț cameră dublă – 70 de euro

Preț apartament – 100-110 euro

Facilități: aer condiționat, apă caldă și rece, bar, restaurant, terasă panoramică.

Lucruri de văzut și de făcut: Erg Chagaga, la 40 de kilometri (hotelul organizează tururi de o zi); observații astronomice; paragliding; expediții pe camilă cu cazare în deșert.

Mai multe informații, pe site-ul Sahara Sky.

Aș mai veni: oricând.