Ultraportabile (11). Cum să te reîncarnezi din timpul vieții.

“Everybody has a plan until they get punched in the mouth” – Mike Tyson.

Primesc, de patru ani, – și tot mai des în ultima perioadă – mesaje de la oameni care plănuiesc să-și mute viața din România în Thailanda sau în alte locșoare din Asia. După întrebările firești, la care pot răspunde, legate de siguranță, infrastructură, vreme sau servicii, urmează o altă serie de întrebări, detaliate, despre oportunitățile de muncă, afaceri sau investiții. La acestea din urmă nu vreau și nu pot să răspund. Iată de ce.

Super-planificarea este moartea oportunităților. Cu cât apeși mai precis creionul chimic peste planșa viitorului, cu atât elimini mai multe șanse organice de a reuși. Fiecare loc – geografic , cultural, economic – e o matrice nouă, pe care este imposibil să o înghesui într-un plan făcut de-acasă.

Înainte de a te apuca de făcut planuri acordă-ți o perioadă ca să intri în această matrice locală și să depistezi energii, idei noi care te pot duce la viața pe care ți-o dorești. Lasă noua experiență să te inspire, n-o ciopârți ca să încapă în formele care-ți erau familiare. Dacă decizi să te muți altundeva, mută-ți mintea mai întâi. Pregătește-te pentru 6-12 luni, vezi dacă îți place, dacă rezonezi cu ce se întâmplă și abia apoi alege în ce direcție poți planifica. Și nu mă refer doar la bani, joburi, afaceri ci în primul rând la tine, ca proces.

Fă ceva care ți se potrivește cu adevărat, ceva la care nu te-ai fi putut gândi înainte să te “reîncarnezi” în noua viață.

Un pescar nu poate planifica ce va prinde. Trebuie să se ducă la apă, să arunce undița și să aștepte. Momeala este o minte deschisă, liberă de așteptări și de prejudecăți.

Eu am proiectat să stau un singur an în Thailanda, din banii pe care-i pusesem deoparte, apoi să mai văd. Sigur, am plecat și eu cu un plănuleț de supraviețuire pe termen lung, de fapt, cu un clișeu care credeam că rimează cu stilul meu: să-mi fac un bar pe plajă. Am renunțat repede în momentul în care, față în față cu oportunitatea reală de a-mi împlini acest vis, mi-am dat seama că, de fapt, un bar pe plajă este cel mai nepotrivit lucru pentru un om care vrea să fie liber. Sunt liber de patru ani fără o săptămână fără să am un bar pe plajă.

Nu mi-am propus să am un blog popular, să trăiesc din el, să promovez destinații și branduri, să scriu pentru reviste, să ofer consultanță pentru companii sau să organizez ture cu cititorii. Toate acestea au venit în timp, natural, pentru că am încercat să mă plasez și să mă mențin într-o stare propice acelor oportunități care se potrivesc valorilor mele, traiului pe care mi-l doresc.

Le recomand, deci, celor care vor să-și mute viața departe de casă: mergeți până acolo, vedeți, conectați-vă, apoi decideți dacă există un drum pentru voi și care este acela. Semănați respect și prietenie pe oriunde treceți, ascultați cu inima deschisă și veți culege suficiente oportunități ca să vă ajungă pentru trei vieți.

(Fotografiile care însoțesc acest articol au fost făcute sâmbătă, la un eveniment de caritate pentru orfanii din Nakhon Si Thammarat, eveniment susținut de întreaga comunitate din Khanom, localnici, autorități și expați.)

Seria “Ultraportabile – povești  ușoare și rapide” este redactată și publicată pe un ultrabook Portégé pe care TOSHIBA România mi l-au oferit ca să-mi fie mai ușor la drum. Și-mi este.