Thailandeluxe (14). L’Atelier Bangkok. C’est si bon.

#Thailandeluxe reprezintă o colecție de hoteluri și restaurante exclusiviste din Thailanda, recenzate la prima mână de echipa Tedoo. Primul calup de 8 episoade din serie a fost dedicat sudului Thailandei. Al doilea set vizează cele mai chic cazări și restaurante din capitala țării, Bangkok. 

Proiectul este susținut de Autoritatea pentru Turism a Thailandei, care a înlesnit cazările și Mastercard România, care a asigurat celelalte cheltuieli (plătite cu cardul, firește). Acest articol conține referiri la mărci comerciale.

L’Atelier Bangkok. C’est ci bon.

Scriu această recenzie dintr-o realitate paralelă, dintr-un spațiu sofisticat și cu mireasmă vagă de obscur. Este un alcov tainic unde se merge pe vârfuri și se vorbește în șoaptă. În fundal se distinge clinchetul cristalului veritabil, la vedere se afișează discret poziții sociale privilegiate – un diamant aici, o cămașă de mătase dincolo…L’Atelier.

S-a deschis în Bangkok acum doi ani și a devenit deja principala referință când vine vorba de fine dining printre expații din Thailanda. Restaurantul este parte din lanțul chef-ului francez Joël Robuchon, omul care poartă pe umerii săi nu mai puțin de 28 de stele Michelin acumulate de diversele restaurante pe care le deține în toată lumea. Un record mondial pe care restaurantul din Bangkok nu uită nicicând să-l aducă în atenția publicului.

Lasând deoparte faima proprietarului, L’Atelier reușește să îți provoace un mic șoc dacă mergi acolo așteptându-te la un restaurant tipic franțuzesc. Nici vorbă de mese rotunde acoperite cu pânzeturi fine, nici urmă de flori proapete sau finisaje și decorațiuni în tonuri calde aurii. Toată lumea stă comod pe scaune înalte înșirate unul lângă altul în fața barului ce servește ca masă comună, urmărind spectacolul de pe scena–bucătărie deschisă pe care plitele, oalele, ingredientele în culori vii sunt manevrate la vedere, fără menajamente.

Rămânând în paradigma spectacolului, trebuie spus că Olivier Limousine, executive chef al restaurantului, este la fel de arătos precum Bradley Cooper dar nici pe departe isteric și afectat ca personajul interpretat de acesta în Burnt.

Lucrul pe care l-am remarcat la Olivier a fost atenția desăvârșită îndreptată alternativ către activitatea din bucătărie și către clienții din restaurant. Indicațiile pentru omuleții-furnici din spatele barului veneau discret și ferm. Oaspeții erau observați îndelung. Omul părea sincer interesat de tot ce mișca în restaurant, dovadă că la finalul turei de prânz a venit la noi să stăm puțin de vorbă – de unde sunteți, cu ce vă ocupați, de ce atât de multe fotografii?

De servicii impecabile am avut parte pe tot parcursul vizitei. Am fost întâmpinați la recepție de două domnișoare elegante, care au verificat rapid rezervarea și ne-au condus la masă. Pardon, la bar. Chelnerii au reușit să ne facă să ne simțim extrem de confortabil, oprindu-se mereu din drum ca să schimbe cîteva vorbe cu noi sau să facă glume legate de mâncare, băutură sau chiar de șeful lor.

La finalul mesei am cerut să consult meniul din nou, dorind să-mi notez denumirile exacte ale felurilor de mâncare comandate. Am primit în schimb fiecare meniul lui, printat, datat și semnat de Monsieur Limousine. Pe al meu aproape că am fost tentată să-l înrămez. N-am făcut-o, dar dacă tot mi-am adus aminte…

Meniul. Spi(l)cuiri.

Patru feluri la mine, patru feluri la Brad, nu am nici cel mai mic reproș pentru vreunul dintre ele. Ba dimpotrivă, trebuie să remarc prezentarea – dacă ar fi fost mai multă lumină în restaurant, probabil că aș fi uitat să mănânc și aș fi fotografiat fiecare farfurie din sute de unghiuri.

Fiecare frunză, cât de mică, era așezată în locul potrivit, fiecare picătură de sos avea locul și rostul său în ansamblul general. Totul m-a făcut să-mi doresc să urmez un curs serios de plating (arta de a prezenta mâncarea pe un platou sau o farfurie).

Până la această vizită la L’Atelier am trăit cu impresia că mâncarea servită în restaurantele fine dining, este menită mai degrabă să bucure ochiul decât să satisfacă foamea. Recunosc acum că e ca și cum ai crede că o femeie frumoasă nu poate fi și deșteaptă. I should have known better.

Prima surpriză plăcută a fost amuse bouche – crisp and soft quinoa, smoked piquillo flavors. Mai pe înțelesul tuturor, o gogoașă mică din boabe de quinoa, crocantă la exterior și neașteptat de cremoasă și caldă pe dinăuntru. A marcat perfect momentul de început al mesei, toate simțurile mi s-au trezit și am înțeles că va urma ceva minunat.

Au urmat un delicios pepene galben cu jamon Iberico, aromate discret cu cilantro – o notă locală foarte proaspătă și bine venită. O combinație clasică pe care nu am mai încercat-o de multă vreme, dat fiind că sunt (oficial) vegetariană. Am lăsat statutul deoparte și m-am bucurat fără regrete de fiecare îmbucătură.

A venit apoi un seabass gătit în crustă și asortat cu risotto cu cerneală de sepie. Un fel principal corect, echilibrat, fără reproș dar și lipsit de ceva notabil despre care aș putea povesti.

Finalul mesei a fost o explozie de bucurie, cel puțin pentru papilele mele gustative – Le Mont Blanc, un desert compus din cremă de macarons, ciocolată, merengue și căpșuni proaspete. Cel mai fin desert pe care l-am încercat vreodată, o combinație minunată de crocant și cremos, de dulce și acrișor. Mai vreau.

Le Melon – thin melon tart, fromage frais with coriander and Iberico ham.

Le Mont Blanc

Informații utile.

L’Atelier de Joël Robuchon este deschis pentru prânz (11.30 – 14.00) și cină (18.30 – 22.00). Pentru cină recomand să faci rezervare prin intermediul website-ului cu cel puțin două săptămâni înainte. Restaurantul impune ținută obligatorie – doamnele sunt rugate să poarte îmbrăcăminte elegantă și pantofi adecvați, bărbații musai au nevoie de pantaloni lungi, pantofi închiși și cămașă.

Prețurile pentru o astfel de distracție nu sunt mici. Un meniu fix cu patru feluri, fără băuturi incluse costă 1450baht++. Mai pui o apă și o cafea și ajungi la suta de euro pentru două persoane. Pentru pofticioșii care își doresc să încerce cât mai multe mâncăruri fine, există tasting menu cu cinci/șapte feluri – 5000/7500baht++ fără băuturi. Și tot vorbind de băuturi – meniul de vinuri este extra lung, cu titluri din toate zonele viticole celebre ale lumii. Impresionant este și faptul că majoritatea vinurilor servite în restaurant provin din culturi biodinamice, organice și/sau sustenabile.

Ce a fost #priceless.

Momentul în care am pășit în bucătăria restaurantului, la invitația chef-ului Olivier Limousine. Recunosc că nu m-a mai trecut un așa val de emoție de la examenul de limba engleză de la Cambridge Institute, întâmplare ce a avut loc acum 18 ani.

(P) Despre platforma Priceless Cities.

Priceless Cities este un program prin care deținătorii de carduri Mastercard se bucură de experiențe și discount-uri exclusive atunci când călătoresc. Câteva exemple care mi-au sărit în ochi:

– Cursuri de golf cu mari campioni în mai multe locuri – SUA.
– Discount până la 15% la închirierea de mașini cu Hertz – diverse destinații din toată lumea
– O tură gratuită de pescuit sau snorkeling – Mauritius.
– Un tur culinar exclusivist – Seminyak – Bali, Indonezia.
– 50% reducere la toate tratamentele – Busara Spa, Phuket – Thailanda.
– 20% discount și două cine gratuite la Ariana Sustainable Luxury Lodge – Capadoccia, Turcia.

Pentru a putea beneficia de privilegiile oferite de programul Priceless Cities, trebuie doar să deții un card Mastercard și să te înregistrezi online pe Priceless.com. Este gratis și durează 5 minute.

Utilizarea cardului pentru plăți are mai multe avantaje dintre care azi amintesc doar două.

a) Rapiditatea: mai ales dacă ai un card contactless, procesul de plată este mult simplificat și semnificativ mai rapid decât în cazul metodelor de plată cu cash. Eu prefer cardul fiindcă, ori de câte ori umblu după bani în portofel, scot prea mulți, iar surplusul ajunge de regulă mototolit în buzunare.

b) Siguranța. Dacă folosești cardul în vacanță sau într-o călătorie de afaceri, poți urmări foarte ușor ce tranzacții ai făcut și poți verifica oricând situația finanțelor. Dacă, Doamne, ferește, cardul tău se pierde sau îți este furat, ai siguranța că îți vei recupera banii.

Cu peste 43 de milioane de puncte de vânzare în lume, Mastercard este nu doar cel mai acceptat card din lume ci și, în mod particular, din România (peste 144.500 terminale POS), cu o amprentă unică de acceptare în rețelele de transport public.

Mai multe imagini poți vedea în galeria foto a articolului. Foto: Brad Florescu (echipament Olympus OMD-EM5 MKII) și Elena Stanciu (echipament SONY A7).

(Fin)