După terminarea instructajului de siguranță dinaintea zborului, un pasager întreabă stewardesa:
“Deci…avem veste de salvare sub scaune, da?”
“Da, răspunde stewardesa.”
“Şi avem și parașute, nu?”
“Nu, răspunde stewardesa.”
“Ciudat…pun pariu că în avionul ăsta cei care știu sa înoate sunt mai mulți decât cei care știu să zboare.”
Frica de avion (aviofobia) e definită ca teama de a te afla într-o aeronava care zboară. Aviofobia e perfect de înțeles, având în vedere că oamenii nu s-au născut cu abilitatea de a zbura.
Studiile arată că frica de zbor este direct proporțională cu nevoia de a avea controlul asupra a ceea ce ți se întâmplă. A lăsa un străin să te ridice în aer 10 kilometri și să te poarte cu 800 300 de metri pe secundă într-un tub de aluminiu nu e cea mai rezonabilă alegere pe care o poate face un om.
Chiar și piloții cu experiență – sau poate mai ales ei – au frică de avion atunci când nu pilotează. Deși știu și înțeleg fiecare manevră mai bine decât un pasager de rând, lipsa controlului asupra a ceea ce se întâmplă le crează o stare de anxietate.
Departe de mine gândul de a spune că zborul cu avionul e lipsit de riscuri. N-am să vă recit și eu mantra cu „statistic vorbind, e mai safe să zbori decât să mergi cu mașina”. Chiar și un procentaj de 1 la 1 milion ca un accident să ți se producă ție e suficient pentru a-ți face griji.
Multe din temerile noastre legate de zborul cu avionul provin și din neînțelegerea proceselor pe care o cursă aeriană le presupune.
Dacă, în loc de instructajul în care ni se explică ce să facem în caz de prăbușire, ni s-ar explica câte măsuri și supra-măsuri sunt luate pentru siguranța noastră, pun pariu ca stewardesele s-ar bucura de un public mai atent și de niște pasageri mai puțin stresați.
Nu avem încă dovezi că instructajul a salvat vieți în situații limite. Avem însă certitudinea că subiecte ca depresurizarea sau aterizarea forțată au stricat zborul multor pasageri.
Nu sunt pilot, nici specialist în siguranță aeriană. Dacă cineva știe mai multe, e invitat să completeze lista pe care o voi scrie mai jos. Îmi propun să vă spun câteva lucruri despre ce se întâmplă în timpul unui zbor, de la decolare la aterizare, ca să nu vă speriați de chestii obișnuite, care țin de firescul zborului cu avionul.
1. Imediat după decolare, aud un huruit urmat de un bubuit
Este trenul de aterizare care, conform procedurii, se escamotează imediat după ce avionul a intrat într-o atitudine ascendentă. De regulă, asta se întâmplă la câteva secunde după decolare. Unele trenuri sunt mai zgomotoase, altele mai silențioase. Unele sunt mai lente, altele mai rapide (funcție și de dimensiunile avionului).
Nu te speria.
2. La câteva minute după decolare, se aude un huruit lung
Uită-te pe geam. Vei vedea că bâzâitul e însoțit de plierea unor extensii ale aripilor. Se numesc flapsuri și sunt folosite pentru a mări portanța (capacitatea de plutire) a avionului. Flapsurile sunt extinse înainte de decolare, pentru a ajuta avionul să se ridice mai repede și mai sigur și sunt pliate după ce acesta a atins o viteză suficient de mare pentru a nu mai fi nevoie de ele.
3. Același bâzâit se aude și înainte de aterizare
Sunt tot flapsurile și sunt extinse din aceeași rațiune: pentru a-i da avionului un spor de portanță la aterizare. E o măsură suplimentară de siguranță și va asigura și o aterizare mai lină, pentru că îi permit aeronavei să atingă solul cu o viteză redusă (2-300 de kilometri pe oră).
4. Am decolat bine dar, după un minut, motoarele s-au redus și botul a coborât
Unele aeroporturi sunt situate aproape de zone locuite. Pentru a nu deranja comunitățile vecine, autoritatea impune piloților o astfel de decolare în trepte. Avionul decolează în trombă și zboară până la o înălțime de siguranță, apoi survolează zonele populate cu o viteză medie. După ce-a trecut de oraș, poate ambala din nou motoarele pentru a-și continua ascensiunea spre înălțimea de croazieră.
5. În timpul zborului, avionul frânează până ce pare că se oprește
E o iluzie. Uneori, turnul de control sau condițiile atmosferice impun pilotului să reducă viteza. Prin urmare, de-turează motoarele, armează frânele și încetinește. Lipsa de repere exterioare și reflexele organismului uman ne fac să credem că abia ne mișcăm. De fapt, avionul a frânat de la 800 la 700 de kilometri pe oră. Nu pică.
6. În timpul zborului, se aprinde semnul luminos de legare a centurii și pilotul anunță intrarea într-o zonă cu turbulențe. O să se rupă avionul și-o să ne prăbușim?
În niciun caz. Înainte de a decola, piloții primesc un plan de zbor care ocolește cu grijă orice zonă în care condițiile meteorologice sunt dificile. Mai mult, avioanele sunt echipate cu radare meteo care le prezintă piloților – în timp real – vremea din jurul avionului pe o rază de zeci sau sute de kilometri.
Piloții evită cu sfințenie zonele cu turbulențe „serioase”. Ţi se cere să îți legi centura doar pentru a fi o mie la sută sigur că nu pățești ceva. S-au văzut cazuri (rare) în care pasageri neasigurați au căzut sau s-au lovit din cauza zdruncinăturilor.
Turbulențele pe care le întâlnești la înălțimea de croazieră (10-12 kilometri) sunt cauzate de vânturile de mare altitudine pe care, la unele zboruri, piloții le consideră aliați, întrucât îi ajută să zboare mai repede.
Dacă nici asta nu te-a liniștit, îți mai spun că, chiar și în timpul celor mai groaznice „hurducăieli” pe care le resimți, avionul nu pică mai mult de câteva zeci de centimetri. E prea mare, prea solid și zboară prea repede pentru a avea probleme.
7. Şi cu „golurile de aer” cum rămâne? Am auzit că sunt foarte periculoase.
„Golurile de aer” sunt de fapt un mit. Nu există așa ceva, pentru că n-are cum să existe, din punct de vedere fizic. Cei care vorbesc despre „golurile de aer” se referă – fără să știe – la curenți de aer care ridică sau coboară avionul. Dacă ai auzit povești despre căderi în gol de 1.000-2.000-5.000 de metri, află că și acestea sunt iluzii cauzate de lipsa reperelor.
În realitate, coborârile abrupte care par a dura zeci de secunde și mii de metri durează 1 secundă și măsoară 10-20 de metri. Avionul n-are nici o problemă. Poate să ducă mult mai mult de atât.
8. Ce se întâmplă dacă se strică un motor la decolare sau în timpul zborului?
Există o singură situație când defectarea unui motor e chiar gravă: atunci când zbori cu un avion mono-motor.
Cum lucrul asta nu e foarte probabil, poți sta liniștit. Avioanele moderne sunt construite să se poată descurca și fără un motor, chiar și în momente solicitante cum ar fi decolarea.
Comentarii - 19 Comentarii
Lasă un comentariu
teoria vad ca o cunosti fff bine?!nu inteleg de ce zici ca nu te-a ajutat deloc!?
pentru ca nu m-a ajutat 🙂 ma rog, acum e un pic mai bine decat inainte.
Ai dreptate si sunt de acord cu tot ce ai scris dar totusi pentru mine zborul cu avionul ramane un stres de care nu am cum sa scap.
Mamă, 800 de metri pe secundă !? Adică peste 3000 km/h… să înțeleg că tu călătorești în vacanță cu un F35 🙂 Acum înțeleg eu frica ta de zboruri.
Merci, am modificat.
A330 a avut incident. 1 iunie 2009 AirFrance 447.
In rest articolul e excelent si ofera destule informatii de care te poti lega si pe care te poti baza daca esti fricos in avion (si eu sunt).
In plus mai am o serie de teorii si de metode de a pacali frica de avion pe care ti le pot oferi.
@D_G: Articolul a fost publicat in octombrie 2007, cand 330 avea clean record. Multumesc pentru aprecieri si te astept cu “teoriile si metodele”. Niciun articol pe aceasta tema nu este complet.
@D_G:Care sunt metodele si teoriile cu care iti pacalesti frica de zbor
In noiembrie 2004 aveam sa plec intr-o calatorie ce se anunta cel putin exotica: o saptamana in Maroc cu 3 opriri: Agadir, Tanger si Casablanca. Am plecat de pe Otopeni cu Air France, am aterizat pe Charles de Gaulle, de acolo tot cu Air France am zburat spre Casablanca. De aici a devenit “interesant”. Ne-am urcat intr-un avion de mici dimensiuni, 30-40 de locuri, o companie locala care trebuia sa ne duca la Agadir. Zborul nu cred ca a depasit o ora. Din nefericire, cum spui undeva mai sus, nimeni nu te instruieste si nu-ti spune cand incepi sa zbori prin lume la ce trebuie sa te astepti. Cursa respectiva trecea in totalitate pe deasupra marii dar si a unul lant muntuos. Curentii de aer urcau si coborau veseli si ne scuturau extrem de serios. Pana in acel moment adoram sa zbor. De atunci pana azi mi-au trebuit sedinte lungi cu mine in care sa ma conving ca nu mi se va intamla nimic in avion. Pacat ca nu mi-a spus nimeni inainte ca asa se simte un zbor efectuat de un avion mic, la joasa altitudine, deasupra marii si a muntilor. M-ar fi scutut de ore lungu de suferinta :))
erata: “m-ar fi scutit de ore lungi …”
Desi am calatorit de foarte multe ori cu avionul, am o frica nebuna. Din momentul in care imi cumpar un bilet, pana in momentul aterizarii, nu mai sunt buna de nimic. Iar in avion…mi se inclesteaza gura, mi se stramba degetele…simt ca ma sufoc si ma doare in piept.
Tot ce ai scris tu, stiu sigur ca asa este. Stiu ca nu am ce pati, stiu ce sunt turbulentele, curentii, stiu de la ce vine orice zgomot…stiu f multe despre avioane, pentru ca am citit si m-am interesat mult. STIU TOT, pana sa ma urc in avion, cand NU MAI STIU NIMIC, decat ca probabil o sa mor, de la orice zgomot, orice miscare, ORICE!
Am avut o experienta neplacuta, la cel mai scurt zbor din viata mea si de atunci s-a terminat tot…URASC sa zbor! Si culmea…experienta mea neplacut a fost cu 2-3 zile inainte de zborul din 1.06.2009, precizat mai sus de D_G, al companiei AirFrance, iar pe 10 iunie aveam si eu bilet Miami-Romania cu Air France…acela fiind primul zbor dupa intamplarea nelacuta. Nu va spun cum a fost :))
Si ca sa intelegeti cat de frica imi e – din 10 vise pe care le am, minim 4 sunt cu avioane: eu intr-un avion care se prabuseste, avioane care se prabusesc langa mine, etc…
As vrea sa scap cumva de panica asta, pentru ca ma termina psihic. Din cauza asta, din 2009, nu am mai zburat in afara Europei, pentru ca efectiv nu ma simt in stare. Abia rezist la un zbor de 3 ore maxim.
@Alexandra: pe mine m-a ajutat foarte mult Microsoft Flight Simulator, că-mi explică ce se întâmplă în cockpit-ul piloților. Când zbor cu avionul mă gândesc că sunt la manșă și mi se pare normal să se întâmple tot ce se întâmplă. Ți-ar fi încă și mai util dacă ai reuși să zbori macar 20 de minute acolo, la piloți. Au darul să te scape de orice fobie.
Deci nu pot sa cred, am citit si am exact aceleasi simptome….
wow
Din ’97, cand am facut un tur-retur Bucuresti-Londra, nu am mai urcat in avion. Nu s-a intamplat nimic. Nici un moment de suspans sau de emotie extrema. Doar o groaza constanta ca nu sunt unde ar trebui sa fiu, adica unde am fost programata/construita sa fiu.
La un moment dat am coborat din avion si nu m-am mai urcat in altul de atunci.
La sfarsitu lui martie am decis, mi-am propus, am promis ca voi zbura in Turcia, in minim doua locuri! Deci vreo patru zboruri. Lamentabila decizie. Am crezut ca pot depasi prin indiferenta momentul, dar e tot mai rau. Simt ca nu voi reusi, ca voi ceda si ma voi panica. Cutia de conserve zburatoare mi se pare inumana si jignitoare. Nu reusesc s-o accept!
Ce sa fac? Cum as putea sa depasesc acest moment de impas? Cum as putea sa urc pe scara avionului si sa nu ma sufoc sau sa innebunesc? Exista solutie. Poate stiti daca va preocupa subiectul de atata vreme…
mda,cea mai buna solutie e sa iei la bord cateva pahare de tarie inainte sa urci la bord( sic). asa mi-am anihilat fobia ,data desigur de National Geographic.
o intamplare petrecuta mai demlt cu AirFrance cu un 747. plecam de pe CDG spre Republica Dominicana. era sf de ianuarie si in Paris ningea la greu. avionul de aliniaza la pista sa decoleze cand vad ca o coteste intr-o parte. era chiar indeptul aripii si vad pe gemulet o masinuta cu scara care se apropie rapid . se opreste ,se intinde o scara si urca doi meseriasi care desfac ceva la motor si incep sa umble prin el.deja cele 2 pahare de vin baute inainte si-au pierdut instant efectul.noroc ca aveam la indemina o sticla de whiskey din care eu si cei 2 amici cu care eram ,ne-am servit fara cuvinte.m-am dus si am intrebat un stewart care era prblema. omul mi-a zis ca un motor nu mergea ca lumea. “pai si nu-i ajung 3 motoare pt decolare?” cica NU.
cam dupa o juma de ora vad ca cei doi pleaca si avionul se aliniaza din nou la pista cu motoarele ambalate.da sa plece cand iar o ia intr-o parte. sticla s-a baut rapid.de doua ori parea deja de rau augur. intreb o stewardesa si imi raspunde ca trebuie degivrate aripile ca inghetasera.iar vine o masinuta cu stropitori si da pe aripi.
am vb cu amicii mei ca daca si a treia oara se mai intampla ceva, orice, se infunda un weceu, schimba linoleul, sa zbieram si sa ne dam jos din avion, basca ca costase o groaza excursia. din fericire nu s-a mai intamplat nimic pina in Santo Domingo.
sejurul a fost minunat, mai ales ca alesesem un resort german aflat in nordul insulei, langa Puerto PLata, unde nu mai calcase neam picior de roman.
la intoarcere cu aceias companie, s-au suprapus doua zboruri si am stat ca in rata , claie peste gramada. plus ca l-am vazut pe comandantul avionului cand s-a imbarcat si arata magnific cu un nas rosu si ochii tulburi, semn ca si el se distrase cu pinia colada. dar pt mine a fost un zbor scurt,fara vise, datorita deliciosului rom dominican Brujal.
Foarte util articolul. Daca ai ajuns la acest articol, esti pe drumul cel bun 🙂
Din pacate pentru mine, si probabil pentru toti fricosii de avion e nevoie de efort pentru a face fata unui zbor, si mai ales munca constanta pentru a vindeca definitiv frica.
Eu ma regasesc in commentul lui Alexandra. Sunt ingrozit din momentul in care se ma gandesc ca trebuie sa zbor undeva. Primul meu zbor a fost Budapesta-New York. Habar nu aveam ce inseamna un zbor cu avionul. Din pacate in momentul in care avionul si-a turat motoarele pentru decolare, in mine s-a instalat frica de avion/zbor, care persista si astazi dupa 10 ani. As fi vrut sa trag semnalul de alarma, ca la tren. Dupa cateva ore de zbor, m-am linistit; dar de frica de zbor n-am scapat nici astazi.
Am avut 3 ani in care nu am zburat. Apoi am inceput sa zbor din nou. Recent am renuntat la un zbor dupa ce am facut check-in; apoi am zburat din nou. Acum vreau sa zbor in America de Sud, si sunt aproape ingrozit. E o senzatie horror !!!
Cu toate astea, anul acesta, 2016, am reusit (cu frica in spate) sa fac 11 zboruri, dintre care cel mai lung de 5 ore si ceva. Am noroc ca e cineva langa mine care ma incurajeaza mereu 😀
Zburatul constant ajuta.
Fiecare zbor reusit imi da o senzatie extraordinara de reusita 🙂
Cititi despre frica, studiati, fortati-va, fight, ajuta :). E frica goala, nimic real !
@Alexandra, da-mi un mail sa vorbim mai multe pe tema asta. avokdo23@yahoo.com
Succes tuturora !
@Dan: ești control freak. Instalează-ți Microsoft Flight Simulator, treci prin tutoriale și apoi zboară virtual ruta pe care urmează să zbori real. E vis!
@Florescu: Merci pentru raspuns, si pentru articol 🙂
Am inceput sa ma documentez despre Microsoft Flight Simulator 😀
Keep in touch !
[…] şi “Cum să-ţi învingi frica de avion”, un articol extrem de util pe care l-am scris pentru alţii, că pe mine nu m-a ajutat deloc. […]