M-am întors acasă după două săptămâni petrecute în ceea ce s-a numit “Sumatra 2”. Despre “Sumatra 1” nu am apucat sa povestesc, dar o parte din locurile si poveştile din noiembrie se regăsesc şi în tura recent încheiată.
6 români – Alina, Cristina, Diana, Mădălina, Costi şi Brăduţ – au făcut o tură de peste 1000 de kilometri în a şasea cea mai mare insulă a lumii: Sumatra, Indonezia. A fost cumva o re-editare cu public a serialelor “Asia la întâmplare” şi “Sumatra Tsunami Cafe“, cu diferenţa că ne-am concentrat mai puţin pe cafea şi pe tsunami şi mai mult pe natură şi cultură locală.
Cele două ture prin Sumatra pe care le-am organizat au inclus multe premiere, inclusiv mondiale. Primii călători care au urcat călare vulcanul Sibayak, care au vizitat jungla plină de minuni de la Singkil şi care au campat pe insula pustie Asok au fost românii.
Ieri, cât zburam de la Kuala Lumpur spre Samui, am calculat câte mijloace de transport au fost implicate în tură. 7 maşini de teren, 8 bărci, 4 caiacuri 6 cai frumoşi şi nenumărate becak-uri, ca să nu mai vorbim de zborurile între România şi Indonezia. Vai de fundurile noastre.
Povestea a început din Medan, cel mai mare oraş al Sumatrei. Ne-am întâlnit la aeroport, am mâncat specialităţi locale şi am mers la karaoke împreună cu amicul Ramadhan, care bineînţeles e creştin. Am cântat şlagăre locale şi internaţionale, am dansat, am mers la somn.
Dimineaţa am luat maşinile către Berastagi, în Karo Highlands, iar după-amiaza am avut două ore de familiarizare cu căluţii pe care aveam să-i călărim a doua zi spre vârful vulcanului activ Sibayak. Am mers călare două treimi din drum, apoi am urcat la picior printre fumerolele sulfuroase ale vulcanului. Un peisaj incredibil.
Ultima zi la Berastagi am petrecut-o înconjurând celălalt vulcan, Sinabung, bând kopi susu pe malul lacului Kawar şi, bineînţeles, bălăcindu-ne în izvoarele termale pe care pământul fierbinte le-a dăruit oamenilor acestor locuri.
Am pornit spre Singkil, pe coasta Oceanului Indian, unde ne-am întâlnit cu prietenii de la PEPAL, singura organizaţie ecologistă din zonă. Dimineaţa la 6 am luat bărcile şi am plecat pe râuri şi canale în căutarea orangutanilor. Am avut noroc să vedem unul după doar o oră de mers. Când Endang a dibuit orangutanul ascuns printre crengi pe stanga râului, pe dreapta răsărise un ditamai curcubeul. Nu ştiam unde să ne mai uităm.
Au urmat insulele arhipelagului Pulau Banyak. Două zile şi două nopţi am campat pe Asok, o insulă pustie cu plaje superbe, palmieri, păsări şi snorkeling de super-clasă. Am luat caiacurile şi ne-am plimbat prin insulele vecine, Biawak şi Pabisi.
Alte două zile le-am petrecut în insula Bangkaru, desemnată rezervaţie pentru broaşte ţestoase. În fiecare noapte, zeci de ţestoase vin pe plaja de sud a insulei pentru a depune ouă. Le-am vegheat în timpul travaliului, le-am ajutat să se întoarcă la ocean şi am avut noroc să vedem şi un pui abia eclozat care se lupta să ajungă în valuri. L-am ajutat şi pe el, dorindu-i viaţă lungă.
În paranteză fie spus, Bangkaru este de departe cea mai frumoasă dintre zecile de insule pe care le-am vizitat în viaţa mea. Un colţ de rai neatins de nimeni şi de nimic. Abia aştept să ajung acolo din nou.
Ultima parte a călătoriei am dedicat-o lacului Toba, frumuseţilor naturii şi muzicii etnicilor Batak. Două seri la rând, Tika, Rinto, Alex şi o parte din celebra trupă Marsada au cântat pentru noi. Frumos, înălţător şi cald, ca de fiecare dată.
Le mulţumesc celor 5 români care mi s-au alăturat în această tură, precum şi Ilincăi, Irinei, Ninei şi lui Angelo, primii mei tovarăşi de drum în Sumatra, fără de care nimic nu ar fi fost posibil.
Mai mergem.
Toate fotografiile au fost făcute cu acest micuţ.
Comentarii - 14 Comentarii
Lasă un comentariu
Vreau si eu, mor de ciuda :-((( Cam cate ore ati zburat efectiv pana acolo (fara escale)? Si cum de nu ati avut probleme cu tsunamiuri si cutremure, mai ales in perioada asta?
Pot sa intreb si la cat s-ar ridica costurile, daca as dori sa particip la un moment dat? Sorry daca ati scris deja pe undeva si eu nu stiu 🙂
Şi pe când Sumatra 1?
Nu de alta, dar şi amicul Angelo e la fel de misterios…n-am scos mare lucru de la el…
Cu Berjaya Air, de la KL la Samui? Si daca da, cum a fost?
@Ionel: La prima tură am mers cu Berjaya pe ruta KUL-USM şi a fost foarte amuzant. Decolarea a întârziat cu o oră. M-am dus la desk şi am întrebat care e problema. Mi s-a răspuns aşa: “The captain is the problem. Damned fool, he forgot to wake up on time”.
La a doua tură am luat FireFly. Avioane noi – tot ATR-uri – curat, frumos, la timp.
@Ioana: din Romania pina la Kuala Lumpur, fara escale, cam 11 ore cu Qatar Airways. E varianta cea mai scurta. De la KL pana la Medan inca o ora cu Air Asia.
@Badge: daca Angelo o tine secreta, o tin si eu.
Superb! Dar… ma roade o intrebare rau de tot!
De ce se face snorkeling cu pantaloni lungi si tricouri?
E ceva cultural, religios?
Ma gandesc ca daca apa ar fi rece, un tricou nu te ajuta cu nimic iar pantalonii sigur te incomodeaza la inot.
Marius, sunt doua raspunsuri la intrebarea ta. Localnicii inoata imbracati din pudoare. Noi, cei albi, facem snorkeling cu hainele pe noi ca sa ne ferim de arsuri. Soarele frige teribil la Ecuator.
Atunci nu-mi rămâne decât să-l îmbăt pe Angelo într-o seară și să-l descos.
Cu tine e mai greu, ești departe și probabil ții la băutură…
As vrea sa stiu daca este nevoie de viza pentru Indonezia; eu fac mai intai o escala in Singapore si de acolo vreau sa fac o excursie in Sumatra.
Va multumesc!
Este nevoie de viza si o primesti la sosire. Costa 25 de dolari – ar fi bine sa ai suma exacta, altfel primesti restul in rupii indoneziene la un curs foarte prost.
[…] Fără îndoială ţara cu cel mai mare potenţial turistic din Asia şi din lume, Indonezia suferă de aceeaşi insularitate, de data asta şi la propriu şi la figurat. Bali singur contează în veniturile turistice mai mult decât toate celelalte 16.999 de insule la un loc. În restul ţării, infrastructura şi serviciile coboară sub orice standard imaginabil. Furnizorii sunt neserioşi şi lacomi. Nu există o cultură a turismului şi nici una a fair-play-ului în afaceri. A organiza o excursie în Indonezia e o experienţă mai aventuroasă decât excursia însăşi. O spun din proprie şi repetată experienţă. […]
[…] care n-am reuşit să-l distrug? Până la urmă, am reuşit. După o şedinţă de snorkeling în Pulau Banyak, micuţul TX5, waterproof până la 3 metri, a început să moară încet. După două zile în […]
[…] plec în Indonezia pentru tura Sumatra 2. 17 zile de alergat de dimineaţa până noaptea, prin junglă, pe râuri, pe ocean, cu avioane, […]
[…] A patra tură pe Sumatra – traseu patentat de Tedoo – s-a încheiat săptămâna trecută, după 15 zile în care, alături de prietenii şi oaspeţii mei, am parcurs peste 1000 de kilometri pe uscat şi pe apă, am văzut un mare râu, un mare lac şi un ocean, am vizitat nu mai puţin de 6 insule, am înotat, ne-am ars la soare, am întâlnit cai, maimuţe şi broaşte ţestoase, am cântat cu localnicii. Nu mai descriu itinerariul, că l-am explicat aici şi aici. […]