Experimentează viaţa tribală. Grupuri etnice cu care să-ţi petreci vacanţa.

Numite triburi în limbajul de travel, sunt, în fapt, grupuri etnice defavorizate din punct de vedere social sau politic, care trăiesc departe de civilizaţia modernă. Această izolare le permite să îşi păstreze nealterate credinţa, cultura şi tradiţiile vechi de secole. Curiozitatea turiştilor de a experimenta un mod de viaţă complet diferit de cel cu care sunt obişnuiţi a dat şansa multora dintre ele de a îşi suplimenta veniturile, oferind cazare, mâncare, suveniruri şi spectacole tradiţionale celor însetaţi de experienţe inedite.

Lasă acasă orice aşteptare legată de o şedere plăcută şi comodă şi înarmează-te cu răbdare. Mai presus de toate, deschide-ţi inima pentru că e posibil ca o noapte în regim homestay la unul dintre aceste grupuri etnice să îţi schimbe perspectiva asupra vieţii.

1. Populatia Aymara pe insula Amantani, Peru

La 3811m altitudine faţă de nivelul mării, unind Peru şi Bolivia, se întinde lacul Titicaca, cea mai înaltă cale navigabilă comercială din lume. Apele sale adăpostesc broasca de Titicaca, o specie mare cât un şobolan, care respiră oxigenul din apă direct prin piele şi iese extrem de rar pe uscat. Malurile lacului sunt locul de obârşie al cartofului. Cele 41 de insule naturale sau construite de oameni pe lac sunt numite „casă” de către mai multe etnii sud-americane, printre care şi Aymara.

Oameni voinici, cu plămâni puternici, capabili să respire aerul tare de munte, etnicii Aymara continuă să se îmbrace după moda colonială spaniolă şi să-şi câştige existenţa exclusiv din pescuit şi agricultură. Cresc lame şi apaca, din blana cărora obţin lână pe care o folosesc să împletească piese vestimentare sau decorative.

Pe insula Amantani o să întâlneşti mai mult femei. Ele muncesc la câmp, au grijă de animale şi copii, deretică şi fac mâncare. Cei mai mulţi dintre bărbaţii în putere pleacă la Puno, capitala regiunii şi principalul port peruan pe malul lacului Titicaca, în speranţa că acolo le va fi mai uşor să facă bani. Mulţi dintre ei preferă sărăcia oraşului celei de pe insulă şi nu se mai întorc niciodată.

Etnicii Aymara au adoptat parţial creştinismul, alegând să creadă numai în viaţa de apoi. În rest, îşi păstrează credinţa într-o lume guvernată de spirite, se ghidează după sfaturile magicienilor şi merg la vraci să îi facă bine când au o problemă de sănătate.

Unde stai

Cel mai uşor este să îţi stabileşti baza în Puno şi de acolo să cumperi un tur organizat, care să îţi ofere ghid şi cel puţin o noapte în regim homestay pe insula Amantani. Dacă nu vrei să te laşi la voia întâmplării, scrie-i lui Paul de la Peru VolunTours şi cere-i să-ţi organizeze o excursie.

Cum ajungi

Zbori Madrid – Lima cu Iberia sau LAN. De acolo ai legături către Cuzco cu LAN, Star Peru şi Peruvian Airlines. Din Cuzco ai de ales între două trasee cu autobuzul: cel rapid şi plictisitor (integral pe şosea) sau cel lung şi frumos (autobuzul este urcat pe ferryboat şi călătoreşti parţial pe lacul Titicaca).

La ce să ai grijă

• La aerul înălţimilor care, fără nicio glumă, te poate lua de cap.
• La aparatul de fotografiat. Nu că ţi l-ar fura cineva, dar oamenii sunt extrem de supersiţioşi şi cred că aparatul le fură sufletul – motiv pentru care se vor feri când vei dori să-i fotografiezi.

2. Etnicii Hmong în districtul Sa Pa, Vietnam

Etnicii Hmong intră în categoria refugiaţilor politici. Originari din China, ei şi-au început exodul în secolul la sfârşitul secolulului al 18-lea, în căutare de teren fertil pe care să-şi poată cultiva orezul şi linişti sufletul. Statisticile numără în prezent aproximativ 800.000 în Vietnam, 500.000 în Laos, 200.000 în Statele Unite şi 8.000 în Thailanda.

Hmongii şi-au păstrat organizarea socială tradiţională şi sunt împărţiţi în clanuri după reguli stricte – nu este permisă căsătoria între membrii aceluiaşi clan, copiii moştenesc numele tatălui împreună cu obligaţia de a crede şi elogia spiritele străbunilor acestuia, văduvele se pot recăsători numai cu fraţii sau verii mai mici ai defunctului soţ.

În familie, rolurile sunt foarte specific împărţite: femeile au grijă de copii, gătesc şi ajută la câmp, bărbaţii sunt responsabili de bunăstarea fizică şi spirituală a familiei. Deciziile sunt luate numai de către soţi. Femeile, în acord cu rolul inferior, servesc masa soţului şi invitaţilor, dacă este cazul, şi aşteaptă ca aceştia să termine de mâncat pentru a putea face şi ea acelaşi lucru.

Etnicii Hmong îşi pun istoria în ţesături – desenează pe pânză cu fire colorate scenele pribegiei, conflictele, tradiţiile şi obiceiurile. Poţi cumpăra astfel de pânze de la piaţa din Sa Pa. Tot aici găseşti fulare, eşarfe şi şaluri lucrate manual de femeile Hmong, toate în culori vii, care te fac să crezi că viaţa în viziunea lor nu e altceva decât un câmp imens de flori.

Unde stai

În oraşul Sa Pa, la 350km de Hanoi. Găseşti aici pensiuni care oferă cazare, mâncare şi tururi de 4-5 zile în Muong Hoa valley şi Ban Ho valley, unde poţi experimenta stilul de viaţă al etniei Hmong.

Cum ajungi

Zbori la Hanoi – încearcă Polish Airlines sau o combinaţie Qatar /Emirates şi AirAsia prin Kuala Lumpur. Din Hanoi iei un tren de noapte până la Lao Cai (9h) şi de aici la Sa Pa un microbuz – le găseşti în faţa gării, cele mai multe au un preţ fix de 25.000 dong. Drumul de la Lao Cai la Sa Pa durează o oră.

La ce să ai grijă

• Cere permisiunea să faci fotografii şi cumpără ceva, cât de mic de la cei pe care-i fotografiezi.
• Ia-ţi haine groase la tine. Temperatura medie anuală în districtul Sa Pa este de 15 grade, cu minime noaptea de până la 1 grad Celsius.
• Nu insista cu negocierile când vrei să cumperi ceva – preţurile sunt mici oricum şi banii câştigaţi din vânzarea artizanatului le asigură multora dintre localnici o a doua masă pe zi, în mod normal permiţându-şi una singură.

3. Tribul Dani în Papua Noua Guinee, Indonezia

Etnicii Dani au fost descoperiţi abia în 1938, când un pilot a avut curiozitatea să privească mai atent valea Baliem peste care survola şi a observat că pământul este cultivat, drept urmare locuit. Membrii tribului trăiesc izolaţi în munţi, unii la zile depărtare de orice urmă de civilizaţie.

Izolarea este principala cauză a autenticităţii acestei etnii. Se hrănesc cu banane şi cartofi dulci, vânează păsări şi porci sălbatici. Porcii domestici sunt cea mai preţioasă avuţie a unei familii şi sunt sacrificaţi numai pentru sărbători cu adevărat importante precum o nuntă. Numărul porcilor omorâţi şi gătiţi în astfel de ocazii indică statutul social al familiei – cu cât mai mulţi, cu atât mai binevăzută familia.

Îi vei găsi portretizaţi ca barbari, care încă se luptă între ei cu suliţe şi arcuri cu săgeţi. În realitate costumele tradiţionale sunt îmbrăcate pentru spectacolele oferite turiştilor – simulări de dansuri şi lupte – în viaţa de zi cu zi ţinuta nefiind cu nimic diferită de cea a unor oameni lipsiţi de mijloace materiale din orice altă zonă a Indoneziei.

Oficial membrii tribului Dani sunt creştini. Neoficial îşi urmează ritualurile moştenite de la străbuni. Cel mai şocant dintre acestea este cel practicat în cazul morţii unui membru al familiei: tatăl îşi sacrifică o falangă pentru fiecare suflet drag pierdut, iar corpul neînsufleţit este ars pe rug.

Cum ajungi

Zbori Bucureşti – Jakarta (Qatar, Emirates), apoi Jakarta – Jayapura cu Lion Air sau Batavia Air. Din Jayapura poţi ajunge în Wamena cu Trigana Air.

De aici încolo trebuie să te laşi în grija unui ghid – o vizită la etnicii Dani este o adevărată expediţie şi agenţiile serioase pun la dispoziţia turiştilor un întreg echipaj cu ghid vorbitor de engleză, bucătar şi cărăuşi. Încearcă Adventure Indonesia.

La ce să ai grijă

• La reacţiile în faţa oamenilor îmbrăcaţi (sau dezbrăcaţi) tradiţional – femei care poartă numai fuste sau bărbaţi care îşi acoperă organele genitale cu o koteka. Nu insista cu privirea şi nici cu aparatul foto.

Sursa foto 1, Sursa foto 2