500 de zile plus taxe. Cum să te vaccinezi împotriva Asiei.

Au trecut 500 de zile de când am plecat şi n-am murit. De fapt, în afară de furnica aia zburătoare era să nu mă omoare nimic, după cum urmează:

În 500 de zile am văzut 16 şerpi. Dintre care trei în Thailanda, doi în Indonezia şi 11 în România, la Histria. Demontăm astfel mitul viperelor de la Histria: “Domnule dragă, dacă erau vipere – aşa cum scrie pe internet -, puneam un semn de atenţionare, că nu suntem nebuni.”

Nu sunt vipere. Sunt şerpi de apă, majoritatea pui. Cât despre celelalte cinci târâtoare, că alea ne sâsâie, am putea nota doi şerpi de cocotier  aproape inofensivi, un şarpe ofensiv al cărui nume nu îl ştiu, dar era prea vizibil ca să fi călcat pe el, unul mic pe care ni l-a adus motanul în casă acum trei seri şi încă unul pe care nu sunt sigur dacă l-am văzut personal sau mi l-a văzut Elena.

Malaria se mai uită şi la om. Am mers de 7, 8, 9 ori în zone afectate de malarie şi am luat pastile  – asta ştiu sigur – de doar două ori. E drept, mai simt nişte friguri din când în când, şi-atunci opresc aerul condiţionat.

Nu vrei să ştii pe unde-am dormit. Dar, din moment ce nu mi-a căzut încă blana, e clar că acarienii s-au lovit de mine ca turcii de Yellowstone. Şi încă nu mi-a ieşit o anacondă din piept. Era şi greu. Reptila respectivă trăieşte în Asia doar pentru fanii “Anaconda 2” .

Atacat pe stradă n-am fost, dacă scoatem din calcul adolescenţii care voiau o poză cu maimuţa albă (Orang Putih, adică eu). De fapt şi de drept, în străinătate am fost jefuit o singură dată, la Cannes, în timpul festivalului de publicitate. Obrazul subţire cu cheltuială se ţine.

Toxinfecţiile alimentare sunt, din câte îmi dau seama, o chestie de zodie. Pentru că apar te miri când, te miri după ce, te miri cui, te miri. Ori poate că-s un moft. Adică te doare burta, deci ai toxinfectat-o. Sau poate ai început să funcţionezi. Habar n-am.

Ars de soare – în limitele bunului simţ şi ale tricoului, că n-am stat niciodată la soare de plăcere. Nu înţeleg ideea de stat la plajă.

Nu m-am înecat, deşi mi s-au pus la dispoziţie toate condiţiile furtunoase (prietenii ştiu când şi unde). Nu m-am răsturnat cu Unirea, ba chiar n-a intrat niciun camion în mine (Dumnezeu ştie de ce).  Şi măselele, care acum doi ani mă dureau 5 zile pe lună ca la ciclu, m-au lăsat în pace. Recunosc, am răcit de două ori de la aerul condiţionat.

Şi-acum să răspundem la întrebarea care se impunea. Cum să te vaccinezi împotriva Asiei. Că s-au văzut cazuri nefericite de oameni răniţi încă din avion, că le-a căzut sticla de şpriţ de la duty free în cap. Primul sfat care se impune este:

Ia cu tine şi creierul tău. Ştiu că eşti în vacanţă şi că toate grijile s-au dus, dar tot trebuie să ai grijă cum deschizi compartimentl pentru bagaje sau cum pui piciorul pe scara rulantă. Cele mai frecvente accidente de vacanţă se întâmplă din zăpăceală, nu din atacul rechinilor ucigaşi.

Scutură-ţi încălţările înainte să bagi piciorul în ele. Materia organică atrage materie organică. Nu se ştie niciodată ce păianjen s-a îndrăgostit de mirosul paşilor tăi.

Gândeşte în perspectivă. Încearcă să te proiectezi în fiecare etapă a călătoriei şi să vezi ce ţi-ar putea cauza neplăceri. Indiferent de program, apar întotdeauna neprevăzute. Diferenţa dintre 5 seara şi 6 seara e un mare roi de ţânţari, dintre care unii pot fi purtători de boli. Pleacă la drum pregătit fix pentru ce te poate aştepta, nu lua toată trusa medicală după tine.

Spray-ul anti-ţânţari, o pălărie, o lanternă şi nişte plasturi nu trebuie să-ţi lipsească niciodată.

Ascultă-ţi ghidul (în speranţa că ai unul). Ghidul ştie mai bine decât Lonely Planet ce se poate şi ce nu. Evită eroismele şi nu încerca să faci ce-ai văzut pe National Geographic Channel. Alea sunt desene animate.

Nu te da niciodată bogat, mai ales în locuri unde oamenii beau şi tu te numeri printre ei. Când ieşi “în oraş” ia la tine o sumă care să-ţi acopere consumaţia şi un pic peste. Când rămâi fără bani ai un motiv în plus să te duci acasă, evitând depravarea. Ca să nu mai vorbim de eventualele jafuri.

Nu mânca de curiozitate sau ca să te lauzi cu ce-ai mâncat tu. Cel puţin în Asia, localnicii au stomacuri de struţ, blindate cu mirodenii care ucid bacteriile mai ceva ca Domestos. Mănâncă lucruri simple şi uşoare, preparate din ingrediente a căror alterare nu e periculoasă. Un homar stricat e mult mai neplăcut pentru organism decât o conopidă veştedă.

În primele zile de tropice nu te azvârli ca nebunul la plajă să-ţi scoţi pârleala, că o să ţi-o scoţi ad literam. La înotat şi snorkeling pune-ţi un tricou pe tine. Eşti alb, ia-o încetişor.

Când mergi prin junglă, tropăie din când în când ca să le transmiţi şerpilor că vii. Şerpii nu te plac nici ei. Au coşmaruri cu tine. Or să te evite.

La trekking, uită-te bine înainte să pui mâna ca să te sprijini. Poate deranjezi pe cineva cu ac.

Nu ţipa la oameni, că nu înţeleg stilul. Când te cerţi cu ei, vorbeşte calm, clar, repetă de 10 ori ce-ai de zis şi zâmbeşte.

Ţine-te departe de drogaţi, de avocaţi, de beţivi, de agenţii imobiliari, de prostituate şi de politicieni.

Dacă mai sunt întrebări…