Al șaptelea continent. Aproape tot ce vrei să știi despre Antarctica.

Cum ajungeți în Antarctica. Câteva reguli.

Important ar fi să mergeţi cu un operator care este membru IAATO – International Association of Antarctica Tour Operators. Membrii IAATO aderă la un cumul de proceduri, reguli şi standarde care au menirea de a reduce la minim impactul voiajelor asupra mediului  – de la combustibilul folosit şi modul în care sunt colectate deşeurile şi dejecţiile cât nava e în larg, până la instructajul oferit pasagerilor asupra ne-introducerii de seminţe de plante alogene (hainele şi obiectele personale pe care pasagerii le vor lua asupra lor în debarcări pe uscat vor fi inspectate pentru a fi curăţate de praf/ seminţe/ resturi ascunse prin cotloane şi se colectează semnături cã aceastã procedură a fost îndeplinită pentru absolut toţi pasagerii.

Este interzis să lași sau să iei ceva de pe uscat; la fiecare debarcare expediționarii calcă prin soluţie dezinfectantă atât înainte de a coborî de pe navă, cât şi la întoarcere.

Pe de altă parte, toate aceste reguli au în vedere siguranţa pasagerilor, întrucât navele membrilor IAATO îşi coordonează traseele pentru a evita supra-aglomerarea zonelor de interes şi a împărtăşi informaţii la prima mână despre vreme şi condiţiile dintr-o anumită zonã, dar au şi access la procedurile şi logistica asociaţiei în caz de evacuare.

Una din regulile IAATO este că nu pot debarca mai mult de 100 de persoane în acelaşi timp pe uscat. De aceea, ar trebui să alegeţi operatori ale căror nave au sub 200 de locuri, pentru că asta va influenţa direct numărul şi durata ocaziilor de debarcare. Vaselor de croazieră cu mai mult de 500 de pasageri le este strict interzis să debarce vreunul cât sunt în apele Antarcticii, deci cu un asemenea operator veţi vedea Antarctica doar de pe puntea navei.

Găsiţi aici  lista membrilor IAATO; puteţi continua spre site-urile şi ofertele fiecărui operator. Puteţi face rezervări direct prin (unii) operatori sau puteţi apela la agenţii de turism care vând pachetele acestor operatori. Din câte ştiu, pentru orice călătorie se plăteşte un avans la rezervare, urmând ca diferenţa să fie achitatã cu câteva luni înainte de data plecării.

Unii pasageri fac aceste rezervări cu câţiva ani în avans (probabil pentru a strânge bani între data rezervării şi cea a plecării şi a se ocupa în tihnă de pregătiri), alţii cu câteva luni înainte. N-aş putea spune dacă existã perioade fixe pentru reduceri de preţ, dar e aproape o regulă ca preţurile sã fie reduse cu 10-25% pentru rezervări fãcute cu cel puţin 1 an în avans. Eu am cumpărat în mai-iunie pentru plecare în luna noiembrie a aceluiaşi an şi era o reducere de 10% la preţul cabinei, precum şi un supliment (cameră de hotel şi zbor charter intern dus-întors) inclus în preţul călătoriei.

Pagina web a agenţiei de turism prin care am făcut eu rezervarea – Polar Cruises – listează toate călătoriile programate pentru sezonul în curs şi cele viitoare, precum şi ofertele în vigoare pentru fiecare din aceste călătorii.

Fiecare link de pe pagină vă conduce apoi la informaţii suplimentare despre itinerariu (defalcat pe zile şi trasat pe hartă), toate datele din sezon în care este organizată călătoria respectivă şi dacă mai sunt locuri disponibile, preţurile pentru fiecare categorie de cabină (exprimate în USD de persoană), nava cu care se face deplasarea (aveţi fişa tehnică pentru fiecare dintre ele) şi ce activităţi extra sunt disponibile. Mai multe detalii despre acest aspect în secţiunea următoare.

Din aceste motive, lista lor e o adevaratã mină de aur, mai ales dacă vă decideţi să exploraţi posibilitatea de a face o rezervare de ultim moment, la una din agenţiile de turism din Ushuaia, la preţ redus.

Eu citisem despre asta după ce finalizasem rezervarea, dar n-am găsit surse de încredere. Însă în timpul călătoriei am pus cap la cap nişte observaţii şi cred că pe nava noastră au fost 10-12 persoane care au ales această cale. Ce pot spune ca sfat (pentru că n-am încercat) este că ar trebui să fiţi deja în America de Sud şi să aveţi un itinerariu flexibil, care vă permite să găsiţi altă destinaţie dacă nu vă iese planul pentru ca această strategie să funcţioneze.

Deasemenea, ar trebui să ştiţi cu aproximaţie perioadele în care sunt plecări din Ushuaia şi să ajungeţi acolo cu 1-3 zile înainte (aici vă foloseşte lista celor de la Polar Cruises menţionată mai sus). Mai trebuie şi să găsiţi oferte – anumite perioade şi destinaţii se ocupă în proporţie de 100% cu mult timp înainte (vedeţi lista – cred că sunt mai multe şanse de găsit bilete pentru călătoriile programate la început şi sfârşit de sezon). Înţeleg, totuşi, că pachetele cumpărate direct din Ushuaia pot fi reduse chiar şi cu 50% din preţul de listă, pentru că operatorii preferă să ocupe cât mai multe cabine (plus că e posibil ca acest lucru să fie necesar pentru a echilibra vasul).

Ce puteți vizita în Antarctica.

Itinerariile operatorilor se concentrează asupra câtorva zone-cheie, astfel încât pachetele de călătorie variază ca durată şi traseu în funcţie de destinaţia aleasă.

Peninsula Antarctica

Adică vârful de continent sumeţit spre America de Sud. În general, se ajunge aici cu o navă care pleacă din Ushuaia (sau Puerto Williams), traversând pasajul Drake. Altă variantă ar fi cea care evită traversarea pasajului Drake (măcar o datã), cu zbor din Punta Arenas spre King George Island, unde se face îmbarcarea pe vapor pentru explorarea Antarcticii, urmând ca returul să fie tot pe calea aerului sau continuând pe apă spre Ushuaia. În principiu, sunt atinse insulele sub-antarctice, dar şi continentul propriu-zis. O astfel de călătorie dureazã cam 10 zile (varianta prin Ushuaia, cea cu zbor dus-întors prin King George Island e 8 zile).

Insulele Falkland şi South Georgia

De obicei se pleacă cu vaporul din Ushuaia şi se face oprire pe una ori ambele insule înainte de a îndrepta nava spre peninsulă (pentru o călătorie de 14-22 de zile). Există şi varianta cu zbor din Punta Arenas până în Malvine şi apoi continuat cu vaporul, fie până la King George Island, de unde se ia avionul de retur, fie până la Ushuaia.

Traversarea Cercului Polar de Sud

De regulă, în continuarea voiajului spre peninsula Antarctica. Călătoria durează 10-11 zile când începe cu zbor din Punta Arenas (ori se termină cu zbor din King George Island) şi 12-14 când începe cu îmbarcare în Ushuaia.

În afara acestor destinaţii mainstream, se găsesc oferte de călătorie pentru expediţii spre Marea Ross, Polul Sud, ori coloniile pinguinilor imperiali. Acestea sunt deja catalogate drept expediţii de cercetare ori excursii cu regim special, deci au şi preţuri mai mari.

Atunci când faceţi planuri de călătorie începeți prin a decide ce vă interesează mai mult. Mulţi pasageri din călătoria mea spuneau că reacţia familiei/ colegilor/ prietenilor la aflarea destinaţiei a fost de genul „ce să vezi în Antarctica, nu e nimic acolo?”

Ca idee, în toate călătoriile veţi vedea aisberguri şi sloiuri de gheaţă; am aflat dintr-o prezentare a geologului de pe vas că aisberguri sunt doar blocurile plutitoare de gheaţă desprinse din calotele glaciare, iar sloiurile sunt create prin spargerea gheţii de suprafaţă formate în timpul iernii australe.

Călătoriile în peninsula Antarctica acoperă teritoriul de cuibărire pentru pinguini din speciile Adélie, Gentoo şi Chinstrap. Aţi mai putea vedea foci (mâncătoare de crabi, Weddell, leopard, urs-de-mare şi elefant-de-mare sudic) şi balene (cu cocoaşă, pitice ori ucigaşe).

Dacă mergeţi în South Georgia e posibil să vedeţi cuiburile câtorva specii de albatroşi, colonii de pinguini regali sau Macaroni, precum şi colonii de foci cu pui. Iar Insulele Falkland sunt locul preferat de reproducere pentru cinci specii de pinguini (regali, Rockhopper, Magellan, Gentoo şi Macaroni), petreli şi albatroşi, foci elefant-de-mare şi lei de mare.

Indiferent de pachetul ales, veţi petrece câteva zile pe un vapor navigând în apele Antarcticii. Şi, în funcţie de vreme, în fiecare din aceste zile aţi putea părăsi nava de una ori mai multe ori. Echipa de angajaţi detaşată de operator pe navă (le voi spune “ghizi” în continuare) va face o analiză a condiţiilor meteo (prognoze, informaţii primite de alte nave, observaţii la faţa locului) şi o recunoaştere a zonei, pentru a stabili dacă e sigur să se organizeze o ieşire.

• Dacă se face o debarcare pe uscat, ghizii vor găsi un loc unde bărcile Zodiac pot trage la mal fără a deranja pinguinii, vor demarca trasee care să respecte aria de siguranţă pentru coloniile de pinguini ori pentru foci (dar şi să prevină accidentarea pasagerilor care aleg un traseu după capul lor) şi vor ocupa puncte cheie pe traseu pentru a interveni în caz de necesitate (gen blocat temporar accesul într-o zonă a traseului pe care pinguinii au decis s-o folosească în drumul lor spre apă, ca să scuteascã efortul de a crea cărări).
• Dacă se face o plimbare pe apă cu bărcile, ghizii vor identifica punctele majore de interes: colonii de păsări pe stânci, aisberguri cu forme incredibile, peşteri în gheaţă, epave, gheţari care se feliază, ori foci la soare pe sloiuri. Sper să aveţi ocazia să vă intersectaţi cu pinguini care înoată – au nevoie sa iasă la suprafaţă pentru a respira, deci vor face salturi, ca nişte suveici care ţes foarte rapid luciul apei.

Când s-a decis că e posibil, pasagerii părăsesc nava în grupuri (formate în prima zi pentru a respecta regula cu maxim 100 de persoane în acelaşi timp pe uscat) şi se îmbarcă în Zodiace. În funcţie de locul ales şi de vreme, ieşirea se poate concentra doar asupra unei opţiuni (debarcare pe uscat, respectiv plimbare pe apă) ori le poate combina.

La debarcarea pe uscat, pasagerilor li se comunică timpul maxim alocat pentru grupul lor şi ce pot vedea (o colonie ori mai multe de pinguini, o bază navală, o culme cu privelişte de 360 de grade). Când se iese cu bărcile pe apă, ghizii fac perechi – pentru siguranţă – şi ţin legătura prin staţii dacă găsesc ceva care să atragã toate bărcile în zonă (un grup de balene, de exemplu).

În afară de aceste ieşiri oarecum standard, puteţi să vă înscrieţi – când faceţi rezervarea ori chiar în timpul călătoriei – pentru activităţile extra (şi cu preţ suplimentar) oferite de operatori, precum parcurgerea unui traseu mai dificil de drumeţie montană, camparea pe uscat, ieşiri cu caiacul ori pe placă (stand-up paddleboarding, mai pe englezeşte).

De exemplu, dacă vă înscrieţi pentru a ieşi cu caiacul pe luciul apei, veţi avea 1-2 sesiuni de instruire şi verificare a abilităţilor, apoi e posibil să aveţi un orar uşor diferit de activităţi faţă de restul pasagerilor. Dar nu pierdeţi nimic când se face o debarcare ori o explorare cu Zodiacul grupul de caiacişti iese şi el pe apă. Şi după ce expiră timpul alocat ori se plictisesc de vâslit pot debarca şi ei pe uscat.

Nu costă nimic şi nu trebuie să vă înscrieţi dinainte pentru polar plunge. Puteţi decide asta după începerea călătoriei şi vă puteţi schimba decizia în ultimul moment. Însă la fiecare clătorie se va alege o zi când condiţiile permit scufundarea în apele Antarcticii – fie de pe vas fie la unul din locurile de debarcare.

Trebuie doar să ţineţi minte un lucru: indiferent de modalitatea de transport, destinaţie, perioada călătoriei (despre asta mai jos), operator ori preţ, important e să ţină vremea cu voi. Pentru că e posibil ca anumite trasee să fie blocate de gheaţă sau ca vremea să împiedice aterizarea/ navigarea/ debarcarea în alte locuri. Şi chiar dacă la fiecare debarcare pe uscat se iau echipament şi provizii pentru 24 de ore în eventualitatea că grupul nu s-ar putea întoarce la navă din cauza schimbării bruşte a vremii, cred că toată lumea preferă să evite acest risc.

Activităţile suplimentare depind şi ele de vreme – e posibil ca vântul şi valurile să permită ieşirea cu Zodiacele dar nu cu caiacul, ori ca vremea să fie atât de schimbătoare încât să pună în pericol siguranţa grupului care ar trebui debarcat pentru campare (pentru că valurile şi vizibilitatea redusă ar îngreuna întoarcerea lor la navă). Ghizii vor face tot ce e posibil să ajusteze traseul în funcţie de condiţiile meteo (şi de informaţiile primite de la alte nave) pentru a face călătoria una memorabilă, uneori chiar prea memorabilă; noi ne-am hârşcâit de un aisberg într-o noapte, deşi asta nu era inclus în pachet. Dar, chiar dacă pliantul spune cã vor fi 4 zile de explorat colonii de pinguini, s-ar putea să faceţi acest lucru doar într-o jumătate de zi. Ajustaţi-vă aşteptările – în loc să porniţi la drum din poziţia că aţi plătit să vedeţi pinguini 4 zile la rând, gândiţi-vă că s-ar putea să aveţi privilegiul de a fi la mică distanţã de vieţuitoare pe care le-aţi văzut înainte doar la Teleenciclopedia ori pe Animal Planet. (La pagina 3 afli când e mai bine să vizitezi Antarctica și care sunt obiceiurile pinguinilor.)