Tedoo cu Brad Florescu

Al șaptelea continent. Aproape tot ce vrei să știi despre Antarctica.

Cititoarea noastră Paula Talaba ne oferă, pe baza propriei experiențe, un ghid amănunțit pentru vizitarea Antarcticii. Inspirație și informație de cea mai bună calitate.

Cînd să mergeți în Antarctica. Un calendar.

Călătoriile în Antarctica au loc în perioada verii australe, din noiembrie pînă în martie. Mai jos detaliez fiecare interval cu bunele și cu relele sale.

Noiembrie-început de decembrie.

Cu plus:

  • Se desprind aisberguri din gheţari.
  • Zăpada pe continent şi insulele sub-antarctice e (aproape) neatinsă.
  • Pinguinii vin pe uscat pentru a-şi găsi pereche şi a-şi face cuibul. Încă nu miroase a guano.
  • Vegetaţie de primavară pe insulele Falkland şi South Georgia.
  • Preţ mai mic al pachetelor de călătorie
  • E posibil să găsiţi locuri libere pe ultima sută de metri.

Cu minus:

  • Pătura de gheaţă încã nu s-a topit peste tot, ceea ce influenţeazã traseul iniţial/estimat al călătoriei.
  • Vreme posibil mai rea, ceea ce influenţează locul şi numărul debarcărilor.

Jumătatea lunii decembrie – sfârşitul lunii ianuarie.

Cu plus:

  • Vreme bună relativ constant.
  • Ouă şi pui de pinguin în cuiburi.

Cu minus:

  • Preţ ridicat al pachetelor de călătorie.
  • Locurile se ocupă cu multe luni înainte.

Februarie – martie.

Cu plus:

  • Se pare că e perioada optimă pentru văzut (multe) balene.
  • Preţurile pachetelor de călătorie încep să scadă.
  • E posibil să găsiţi locuri libere pe ultima sută de metri.
  • Topirea gheţii favorizează atingerea anumitor destinaţii.

Cu minus:

  • Locurile de debarcare şi acces la coloniile de pinguini nu mai sunt acoperite cu zăpadã, ci cu guano şi noroi.
  • Pinguinii părăsesc coloniile.
  • Vremea începe să se răcească.

Vremea și viața. Două cuvinte despre pinguini.

Spuneam la început că mă tem de efectul schimbărilor climatice asupra Antarcticii – specialiştii au constatat deja creşterea temperaturii apei oceanice în zona peninsulei, ceea ce a dus la declinul bancurilor de krilli. Cum pinguinii din specia Adélie se hrănesc exclusiv cu aceste crustacee, numărul lor a scăzut în ultimii ani.

Deasemenea, pentru că păsările petrec mai mult timp din an pe gheaţă, exemplarele existente şi-au mutat arealul de cuibărire mai spre sud. Locul lor a fost luat de pinguinii din specia Gentoo, care au ajuns să fie majoritari şi să cuibărească în locuri altădată ocupate de colonii de Adélie ori Chinstrap. Noi am văzut un singur pinguin Adélie, şi acela probabil rătăcit pe un mal ocupat de o colonie de Gentoo.

antarctica6-chinstrap-2

Pinguinii din zona peninsulei îşi fac cuibar din pietre pe solul dezgolit. De aceea este important pentru ei să ajungă devreme pe mal pentru a forma o pereche. Se zice că perechile se constituie pe viaţă, dar femelele nu vor aştepta masculii din sezonul trecut dacă aceştia întârzie să apară – asta ar întârzia depunerea ouãlor şi ieşirea puilor din găoace, reducându-le astfel rata de supravieţuire.

Plus că femelele sunt mai puţine la număr, deci masculii trebuie să le curteze şi să-şi dovedească abilităţile gospodăreşti – de aceea aduc pietre în cioc şi le depun ofrandă la labele damei (sau fură pietrele aduse cu efort de alţii atunci când aceştia nu sunt atenţi).

Odată formată perechea, partenerii vor ocupa un loc unde gândesc ei, pe baza experienței anterioare, că zăpada se va topi cel mai rapid şi vor putea construi cuibarul şi depune ouăle, chiar dacă asta înseamnă punctul cel mai înalt de pe insulă. Nu v-aţi fi imaginat că pinguinii sunt alpinişti, nu-i aşa? Păsările vor face zilnic, de mai multe ori, drumul de la cuib până la apă, pe aşa-numitele penguin highways. La vale pornesc uneori pe burtă, ca pe derdeluş, comportament care are şi rol de termoreglare.

Tot rol de termoreglare are mâncatul de zăpadă. Sau mersul cu aripile întinse în lateral – nu cerşesc îmbrăţişări, nici nu sunt agresivi faţă de intruşi. Pinguinii sunt animale cu sânge cald, al căror penaj scurt şi des formează un fel de platoşă care îi ajută nu doar să nu se ude, ci şi să fie protejaţi de vânturile katabatice. Dar când le e cald îşi intensifică fluxul sanguin spre labele picioarelor şi aripi, expunând apoi aceste zone bogat vascularizate la aer pentru a facilita schimbul termic. (La ultima pagină, Paula oferă o listă a lucrurilor de care trebuie să țineți cont când vă alegeți croaziera.)

1 2 3 4 Vezi galerie imaginiIntră în galeria de imagini a articolului

Comentarii - 2 Comentarii

  1. Buna informare, ... says:

    … chiar imi pusesem in plan pentru 2016 o astfel de calatorie.Informatii bine venite si detaliate.La Multi Ani si calatorii bune in 2016!

Lasă un comentariu