Atlasul Frumuseții, un dar pe care România îl poate face omenirii.

Pe Mihaela Noroc am cunoscut-o anul trecut chiar aici, la Khanom. O fată de 29 de ani, mititică, blondă și blândă, de un bun simț ieșit din comun. Nu știam cu ce se ocupă. Am luat câte o Cola și ne-am așezat la vorbă lungă, ca doi compatrioți plecați de ceva vreme de acasă.  Cum de poveștile mele m-am săturat până și eu, am lăsat-o pe ea să-mi spună de unde vine și încotro se îndreaptă.

Mi-a zis:  “Vezi tu, femeile din ziua de azi se simt obligate să arate într-un anume fel. Există un ideal de frumusețe. Eu vreau să demonstrez că nu e așa, că fiecare țară, fiecare grup etnic, fiecare cultură se poate lăuda cu frumuseți care pot bucura întreaga lume. Femei obișnuite, nu fotomodele. În ele trăiește frumusețea. Și eu am plecat la drum ca să adun aceste chipuri și să le adun într-un atlas. Atlasul Frumuseții”

Ethiopia.

Din banii pe care i-a pus deoparte, Mihaela a reușit să “cartografieze” 37 de țări și să realizeze fotografii care au făcut, virtual, înconjurul lumii. Prima fază a Proiectului Atlasul Frumuseții s-a bucurat de elogii în publicații internaționale. CNN, Huffington Post, The Telegraph, ELLE, The Daily Mail, precum și ziare și site-uri de limbă franceză și spaniolă au lăudat ideea și calitatea proiectului fotografului român Mihaela Noroc Care între timp se întorsese acasă de la jumătatea drumului, din lipsă de fonduri.

La noi, bineînțeles, n-a interesat pe nimeni. Nici statul, nici vreo companie privată nu s-au oferit să o ajute pe Mihaela să ducă proiectul până la capăt și să desăvârșească un demers românesc cu valoare nu doar estetică ci și culturală, socială și antropologică. Dar Mihaela e hotărâtă să meargă mai departe, iar noi putem să devenim coautori la opera ei.

La momentul la care scriu aceste rânduri au trecut deja 24 de ore de la lansarea campaniei de strângere de fonduri pentru desăvârșirea Atlasului Frumuseții. S-au adunat deja 5.000 de dolari din cei 27.000 pe care Mihaela și i-a bugetat pentru un an întreg de călătorii și de muncă în jurul lumii.

Statele Unite ale Americii.

Bilete de avion, cazări, transferuri, mâncare, câte-un upgrade sau o reparație la echipamente, plus fee-urile băncilor și ale celor de la Indiegogo, platforma care găzduiește strângerea de fonduri…27.000 de dolari e un buget mic, la limita de jos, v-o spun pentru că știu foarte bine ce costuri presupune meseria asta dacă e făcută bine. Și Mihaela o face bine.

Nu e o sumă mare, deci. Am văzut prin Parlamentul României poșete și ceasuri mai scumpe. Iar Mihaela a stabilit deja și un set de cadouri pentru cei care vor susține financiar proiectul. Albume, cărți poștale sau e-book-uri personalizate, workshop-uri de fotografie, ședințe foto private și voturi pentru donatori. Voturi, da, pentru că itinerariul următorului an va fi decis democratic, prin vot, de cei care donează. Mihaela oferă cât se poate omenește de mult.

Iran.

Lumea are nevoie de un atlas al frumuseții. Vedem în fiecare zi atâtea hidoșenii, atâtea crime, atâta rău încât ajungem să credem că suntem o boală pentru această planetă frumoasă. Nu suntem. Și Mihaela vrea să demonstreze asta.

Hai să ne gândim că peste un an și alte zeci de țări cartografiate, numele noastre vor sta, simbolic, pe coperta primului atlas al frumuseții acestei lumi. E un dar pe care România, cu sufletul ei frumos și bun, îl face omenirii.

Poți contribui cu o sumă între 5 și 10.000 de dolari pe pagina campaniei The Atlas of Beauty. În timp ce citești aceste rânduri, cineva mic, blond, blând și foarte talentat stă ascuns sub pătură și se roagă. Mihaela, Noroc!

Mihaela, Noroc!

Notă: fotografiile de profil ale mele și ale Elenei de pe acest site sunt realizate tot de Mihaela, în zilele acelea când ne-a vizitat la Khanom. Cele cu mine, sunt convins, nu vor apărea în Atlasul Frumuseții 🙂