Banyan Tree Phuket. Unde-o să stau eu peste un milion de euro.

Să nu credeți că am înnebunit, că am schimbat profilul site-ului sau că pisica mea a început să fete diamante. N-am stat la Banyan Tree, am fost într-o simplă inspecție. Nu vă recomand acest resort ca soluție de cazare. Vă povestesc despre el ca despre un obiectiv turistic, cu urarea să ajungeți să stați acolo cât mai curând.

Banyan Tree este unul dintre importantele lanțuri hoteliere de super-lux din lume. Şi când spun super-lux mă refer la ceva aproape inimaginabil, chiar și pentru cei care obișnuiesc să stea la 5 stele. Clientela e compusă din staruri de cinema, cântăreți celebri, prinți ai petrolului, nouveau-riches din spațiul ex-sovietic și diverși moguli, mai mici sau mai mari, de prin Europa și Statele Unite. Există 13 locații, dintre care 12 se află în Asia și Middle East.

La o primă vedere, resortul din Phuket nu m-a impresionat din cale afară. M-aș fi așteptat să fie la mare, dar nu e. E într-un parc de 600 de hectare, accesorizat cu păsări exotice, lacuri și un teren de golf cu 18 găuri (par 71), votat de mai multe publicații în primele zece terenuri din Asia. Resortul însuși a fost clasat de Conde Nast drept al doilea cel mai bun resort din Asia și al 8-lea din lume. Stimulat de aceste reușite, mi-am învins dezamăgirea cauzată de lipsa plajei și am mers mai departe.

Banyan Tree Phuket nu are camere în sensul propriu al cuvântului. Are vile. 149 la număr. Mai mici sau mai mari, mai scumpe sau mai ieftine. Ca să zic așa, pentru orice buzunar, cu condiția să fie adânc.

Prima vilă pe care am inspectat-o se numește Deluxe Villa. Cea mai mică și cea mai ieftină.  Vila e frumoasă, nimic de zis, e înconjurată de o mică grădină cu flori și copăcei, interiorul e amenajat cu un extrem bun gust, iar echipamentele și finisajele sunt de o maximă calitate. Având în vedere cei minim 300 de euro pe care îi plătești pentru o noapte aici în low season, nu mi s-a părut un mare deal. Dacă tot am venit la lux, hai să vedem luxul.

Care nu a ezitat să se arate, gradual. Mai întâi, la Pool Villa. Același bun gust, spațiul interior ceva mai mare, baie exterioară, plus o piscinuță și două șezlonguri. Drăguț, finuț, scumpuț (450 Euro).

Apoi, la Pool Spa Villa, a început nebunia. Vila e recomandată pentru honeymooneri. Are vedere la lac, o piscină mare, o cadă cu jacuzzi în curte, o cameră de zi și două paturi speciale pentru masaj, care se prestează la domiciliu printr-un simplu apel la recepție. Începe să semene. Dai 700 de euro pe noapte, dar știi o treabă.

Şi, în fine, Double Pool Villa, perla coroanei, exagerarea exagerărilor, pentru care termenul de vila e jignitor dacă ne gândim la ororile omonime construite prin Pipera. Casa e un vis. Vederea spre lac, minunată, e completată de vederea spre piscină care, în mijloc, mai are și-un jacuzzi. Şi cum la oamenii cu bani o piscină nu vine niciodată singură, există și o a doua, retrasă, în spatele casei. Sau, ca să fiu mai exact, în casă, pentru că zidurile care înconjoară proprietatea sunt atât de înalte încât ai impresia că ești înâuntru chiar și atunci când stai afară. Deh, să nu vadă tot prostul ce carte citești. În rest, am mai remarcat o cădiță suplimentară în living, presărată cu petale de flori, diverse paturi și canapele pe care să-ți odihnești milioanele, precum și o masă de lucru pentru cine mai are milioane de făcut. În low season, puteți dormi aici pentru modica sumă de 2.500 de euro pe noapte. Dacă vreți să veniți acuș-acuș, de Crăciun sau de Revelion, e 5.000. Pfuuu…uite c-am uitat să întreb dacă micul dejun e inclus.

Vă las să vă uitați la poze, nu înainte de a adăuga un element de culoare. La sfârșitul inspecției, una dintre membrele delegației, femeie măritată și cu doi copii, și-a șters de pe frunte transpirația și a decretat: “Băi, aici e păcat să vii cu nevasta”.