Suchat Sapsin are 74 de ani și măiestrește nang yai-ul de o jumătate de secol. Omul e cunoscut în toată Thailanda și are rang de artist emerit. Casa lui este un adevărat templu dedicat acestei arte vechi de peste o mie de ani.

Fără nicio glumă, templul budhist e fabulos. Am fost să-l văd de 4 ori în 3 zile. Chiar dacă aveam treabă în altă parte, îmi căutam alt drum, ca să trec pe lângă el. De fiecare dată e altfel.

La Sichon am inspectat în fugă Prasarnsook Villa Resort, situat chiar pe Sichon Beach, la ieșirea din oraș. Plaja e mică și drăguță, nisipul și apa sunt cum trebuie.

Sichon e un oraș mic cu o prefectură mare. Asta e tot ce-am apucat să remarc. În schimb, plajele din jur sunt minunate. Prezintă același nisip auriu și fin ca și Khanom, dar sunt cu desavârșire pustii.

Tehnic vorbind, Khao Plai Dam e un munte care se revarsă impetuos în Golful Thailandei, punctând plaja cu stânci spectaculoase și vegetație luxuriantă. Pădurea e plină de cerbi și păsări.

N-a fost o glumă. Delfinii roz există și pot fi admirați în două locuri din lume: Fiji și Thailanda.

Khanom e un loc încă pustiu. Pe toată lungimea plajei am numărat 15, maximum 20 de locuri unde se poate dormi, asta dacă nu luăm în calcul și colibele care anunță „Room For Rent, 24h”.

Khanom deține toate datele naturale pentru a deveni un nou paradis turistic. Avem 7 kilometri de plajă virtual pustie, cu nisip auriu și fin, marea e calmă, călduță și puțin adâncă până hăt, departe, iar peisajul e completat de siluetele Samui-ului și Pangan-ului.

Mai întâi cumperi un pui de macac. Apoi îl duci la Kadaejae Monkey Training School, unde domnul Luesak Papthanawat îl învață să recunoască o nucă de cocos coaptă, să o dea jos din copac și să răspundă la diverse comenzi.

Într-un clasament al destinațiilor nedreptățite de ghidurile turistice, Surat Thani s-ar clasa lejer în primele 10 locuri.

Când domnul Panu, starostele barcagiilor de pe râul Tapi, mi-a propus într-o doară să mă ducă la licurici, inițial am strâmbat din nas. Licurici văd și de la mine de pe verandă, mai ales când beau peste măsură.

Copiii lui Thepsin au cântat și au dansat până târziu, spre bucuria trecătorilor care, în drumul spre casă, opreau să-și reamintească cine sunt și de unde vin. Un spectacol, un oraș, o seară care spun despre Thailanda mai multe decât aș putea spune eu vreodată.

Mi-a luat puțin peste o oră să străbat cei 70 de kilometri până în oraș. Prăfos, poluat și aglomerat ca orice oraș din Asia, Surat Thani își confirma statutul de transportation hub al provinciei. Aici, lumea vine ca să plece mai departe.

Gata, am decis. Frumusețea din imagine se va numi UNIREA. Iată câteva motive:

Ideal, zice el, ar fi să am la mine injecții cu adrenalină. Doar că adrenalina, dacă n-o injectezi cum trebuie, îți face praf cordul. Am optat pentru o soluție mai puțin eficientă, dar și mai puțin riscantă.

Traseul e gata, eu sunt gata, tu ești gata, aștept să fie și actele gata. Haideți, big chief, că ne grăbim.