În Europa există un mare munte negru. În Muntenegru există un mare lac. Dintr-un singur hotel vezi mare lacul. Lacul mare cât o mare. Jocul de cuvinte nu e inspirat de o supra-doză de vin muntenegrean, ci de țara asta minunată, cu lacul ei fantastic.
Ce e cu hotelul Pelikan?
Hotel Pelikan este o mică afacere de familie, începută acum 48 de ani. Recepția e cât o sufragerie din Drumul Taberei de mică, dar cât un palat din povești de prietenoasă. Doar câteva camere, printre care și cea în care dorm proprietarii. Un pod aproape fantastic, care se deschide numai vizitatorilor dornici să vadă primul telefon din Muntenegru, mese de restaurant din 1960, cartea de oaspeți care a adunat 60 de kilograme de amintiri sau una dintre cele mai frumoase panorame peste lacul Skadar (despre care puteți citi aici).
Hotel Pelikan este singura soluție de cazare din Virpazar. Mai există un hotel la 100 de metri distanță, dar e închis pentru renovări și nu se știe când se va deschide din nou.
Unde dormiți?
Vorba lui Brăduț: “Ce am făcut aseară? M-am culcat. De ce? Pentru că am intrat în cameră, m-am împiedicat de pat și am căzut în el. Ce era să fac în pat? M-am culcat”.
Camerele sunt mici, dar asta nu înseamnă că nu merită să stai în ele. 8 în total, unele sunt dotate cu paturi matrimoniale, altele cu paturi separate și una cu un pat suplimentar, pentru o a treia persoană, (delimitat printr-un perete de sticlă care dă senzația unei camere separate).
Toate camerele au aer condiționat, televizor, baie cu duș și obloane la ferestre.
Ce mâncați?
Primul fel e un buchet de flori de câmp pe care vi-l aduce în dar gazda. Proaspăt culese, strânse laolaltă într-un șervețel de masă.
Al doilea fel poate fi un pește întreg la grătar, supă de pește “tradițional style” (ca o cremă, de culoare roșie, cu bucăți de pește), pui sau vită, gătite în feluri cu specific sârbesc.
O problemă ar fi micul dejun, care pare a fi chiar cel mai mic dejun din lume. Aș putea spune, fără să pot fi acuyată de subiectivism, că e alcătuit dintr-un ou. Şi atât. Chiar dacă vi se va mai aduce pe lângă asta un ceai/o cafea, pâine și unt cu un pachețel minuscul de marmeladă, oul pus pe masă, singur și atât de mic pentru o lume așa de mare, vă va da senzația că e o glumă. Mic dejunul e inclus în prețul camerei și poate asta e explicația.
Ce să faceți acolo?
Prima propunere pe care o facem este pentru cei care adoră să se dea cu barca:
Hotelul are propriile ambarcațiuni, una mare, de vară (când e plin de turiști), una mai mică, de 8 persoane, pe care am luat-o noi. O plimbare pe lacul Skadar e poate cea mai blândă și mai senină plimbare cu barca pe care mi-am imaginat-o. Lacul Skadar este o oglindă perfectă: nu are niciun val, nu îl mângâie nicio adiere, doar câteva rățuște îl tulbura și cerul îi dă culoarea perfect azurie. O frumusețe de experiență, care merită cei 20 €/persoană, pentru vreo 3 ore de plimbare. Skadar Lake este cea mai mare (și printre ultimele) “case” ale pelicanilor din Europa.
A doua propunere a noastră este pentru cei care vor să mănânce pește prins de mâna lor:
Puteți pescui oriunde, în timpul sezonului, care începe în mai și se termină în martie. Puteți prinde tot felul de pești, dar cel mai drăguț e să prinzi un pește foarte gustos, cunoscut sub numele de “caraghioz”.
A treia propunere este pentru cei care sunt pasionați de sporturi extreme:
Rijeka Crnojevica este vechea capitală a Muntenegrului, un loc care dă impresia că e un set abandonat în care s-a filmat la un moment dat “Lord of the Rings” sau filme de artă. Sport extrem e să ajungeți acolo:
- vreo 25 de kilometri de inele (serpentine deosebit de periculoase)
- un drum foarte strâmt (și când spun asta, mă refer la faptul că 2 mașini nu pot trece una pe lângă alta)
- fără parapeți, adică cel care se nimerește să fie de partea cu prăpastia când întâlnește o mașina din sens invers nu are decât să țină ochii închiși și să se roage
- 25 de kilometri pe care reușești să îi faci într-o oră jumăte, asta în condițiile în care tot drumul claxonezi, ca să atenționezi vreun potențial partener de drum, care “îi dă” (Important de știut: pe acest tip de drum mor în medie 50 de persoane în fiecare lunî!).
A patra propunere este pentru cei care au chef de un club și de un orașel chic:
Podgorica este actuala capitală a Muntenegrului, un orășel foarte drăguț, al cărui nume, în traducere, înseamnă “sub dealul mic”. La 15 km distanță de hotel, merită să dați o tură, măcar ca să vedeți Millenium Bridge noaptea (vezi galeria foto) și să beți o cafea în barul de sub pod.
Cât costă?
Single = 30 €, dublă = 27 €, cameră cu 3 paturi = 25 €.
Prețurile sunt de persoană și includ micul dejun.
Cum ajungeți?
Cu mașina, ca să aveți și cu ce vă plimba ulterior. Ruta cea mai scurtă este București-Sofia-Podgorica-Virpazar, 970km conform ViaMichelin.
Cum rezervați?
Telefon: :+382 81 71 11 07
E-mail: pelikanzec at cg.yu
Website: www.pelikan-zec.cg.yu (http://www.pelikanzec.com/eng/index.htm)
Coordonate GPS: Latitudine 42.2467 Nord, Longitudine 19.0904 Est.
Tips:
Vă sfătuim să mergeți cu un ghid român-sârb sau să învățați germana. Cei mai mulți dintre ei se descurcă mult mai bine în limba nemților, decât în engleză sau franceză. Gazdele de la Hotel Pelikan, de exemplu, nu știu niciun pic de engleză, așa că vă va fi foarte greu să comunicați, chiar și numai ca să cereți o cafea cu lapte.
M-aș mai duce?
Da, dacă ar fi un pic mai ieftin și dacă aș ști mai multă germană.
Comentarii - Niciun comentariu