Pentru că e pleonastic și obositor să scriu în continuare „Plaja Haad Rin” sau “Satul Ban Kiriwong”, vreau să precizez următoarele, pentru o mai bună orientare în Thailanda și prin articolele despre această țară:
- Haad (sau Had) înseamnă “Plajă”
- Ban înseamnă “Sat”
- Baan înseamnă “casă” (să n-avem confuzii)
Alte cuvinte uzuale în thailandeză:
- Ko (sau Koh) înseamnă “insulă”, deci “Insula Ko Kradan” e pleonasm.
- Mu Ko înseamnă “arhipelag”. Multe Ko-uri.
- Amphoe (pronunțat amphă, cu p explodat) înseamnă „provincie”, iar Amphoe Mueang înseamnă “capitală de provincie”. Nu râde, s-ar putea să-ți folosească atunci când ești în “Amphoe Songkla”, dar vrei să ajungi în “Amphoe Mueang Songkla”, marele oraș unde ți-ai rezervat hotelul.
- Tambon – “district”. Fiecare Amphoe e împărțită în mai multe Tambon-uri.
- Ao înseamnă “golf”.
- Laem (lem)– “cap” (de-ăla geografic, nu de-ăla de pe umeri)
- Mae Nam – “râu”
- Namtok – “cascadă”
- Phu, Doi sau Khao – “munte”. Khao e mai des folosit în sud, doi în nord.
- Tham – “peșteră”
- Wat – “templu”. Asta știai deja, doar ți-am reamintit. Deci nu putem spune “Am fost la templul de la Wat Phra Mahathat”.
Transliterările din alfabetul Thai în cel latin sunt diferite și adeseori năucitoare. Ca să-ți dau un exemplu, satul unde stau eu se scrie Chaloklam, Chalok Lam, Chaloklaam și Chaloklum. Un sat prăpădit are aproape la fel de multe nume câți locuitori.
O altă bâzdâganie ar fi că vei întâlni pe net toponime similare, lucru care te poate induce într-o abatere de sute sau mii de kilometri. A nu se confunda, deci, Pha Ngan (insula din Golful Thailandei) cu Phang-Nga (provincia de pe malul Mării Andaman) sau plaja Pattaya din Ko Lipe cu stațiunea Pattaya de lângă Bangkok.
Îți mai spun câteva cuvinte utile și după aia mă duc să mă culc:
- Naam – “apă”
- Bia – “bere”. Dar cel mai bine e să spui direct brandul: Singh, Leo, Archa, Chang sau Heineken.
- Nîng – “unul”, “una” (dacă bei una)
- Song – “doi”, “două”
- Sam– “trei”, și poate ar fi cazul să te oprești.
- Lau Uai – “vin”
- Burí – “țigări”
- Keptang – “nota de plată”. Uzual se folosește checkbin, care e combinație între două cuvinte englezești: check și bill.
- Phom – “eu”, dacă ești băiat.
- Dichan (sau Chan) – “eu”, dacă ești fată.
- Khun – “tu”, oricine-ai fi.
- Kau – “orez” (termen generic pentru “mâncare”). O să auzi des expresia “Ghin Kau?”. Înseamnă “Ţi-e foame?”. Răspunde “Krap (băieții) sau Kaa (fetele)” dacă-ți e. Dacă nu, dă din cap, dar nu ca bulgarul.
- Kho Thod Krap/Kaa – “scuzați”/”pardon”/”garcon”/”băăă” (când nu bagă de seamă ospătarul).
Phi Phi, Phuket sau Pha Ngan nu se pronunță Fifi, Fuck It, Fangan, Fanian, ci chiar așa cum le vezi scrise, cu un “p” expirat/explodat. Ng-urile nu se pronunță ca în franceză “ni”, ci “ng”, ca în “angora”.
Alte cuvinte cheie, scrise ca și cum ar fi în română:
- Tonii (cu accent pe ii-uri) – “acum”
- Tilang (accent pe i) – “mai târziu”
- Tinai (accent pe primul i) – “unde?”
- Tinii (accent pe ultimul i)– “aici”
- Uan nii (accent pe ii) – “azi”
- Ghin nii (accent pe ii) – “mâine”
- Arroy – “gustos”
- Arroy mak mak – “foarte, foarte gustos”
- Array na? – “ce???” (când nu pricepi ce zice; e riscant, totuși, să folosești cuvântul, or să creadă că n-ai auzit și or să repete până auzi)
- Phom Mai Kau Chai Paasa Thai Krap – “nu înțeleg limba thailandeză” (băieții)
- Dichan Mai Kau Chai Paasa Thai Kaa – “nu înțeleg limba thailandeză” (fetele)
- Nitnoy (accent pe it) – “puțin”
- Cha-cha – “încet”, “lent”, “fără grabă”. Se pronunță ca dansul sud-american.
- Sabai di mai? – “totul e în regulă?”
- Sabai di – “totul e în regulă”
- Sabai, sabai – “totul este în regulă”, “în regulă”, “nu mai vorbi cu mine în thailandeză pentru că Phom Mai Khau Chai Paasa Thai Krap/Kaa”.
Faza cea mai tare când ceri direcții și distanțe:
“Departe” se spune “Klai”, pronunțat într-un fel.
“Aproape” se spune “Klai” pronunțat în alt fel.
Mai bine fă plinul.
Comentarii - 4 Comentarii
Lasă un comentariu
🙂 multumesc de lectie, e de nota 10 … si ce daca sunt mai slaba la invatatura
corect, toobored. merci.
mica corectura: "munte" in tailandeza e defapt "doi". Ceea ce spui tu se refera la grupe de munti foarte mari ori ansamble muntoase, si in vorbirea literara nu se folosesc niciodata separat. In vorbirea colocviala se spune doar "phuu" sau "khao" cand nu exista pericol de confuzie ori se stie exact despre ce e vorba, pentru ca atat "phuu" cat si "khao" mai inseamna multe alte lucruri in tailandeza.
exemple: ภูเขารอกกี (phuu khao raaw gee) – Rocky Mountains – Muntii Stancosi
ภูเขาหิมาลัย (phuu khao hi maa lai) Himalaia
ภูเขาแอลพ์ (phuu khao aaen) Muntii Alpi
Cand te referi la munti singulari ori grupe mici de munti, cuvantul corect este "doi", exemple: Doi Inthanon (cel mai inalt munte din thai, peste 2600 de metri, si totodata cel mai mic munte din lantul Himalaian si unul dintre cei mai vechi), Doi Suthep (asta e la mine in gradina, imi face umbra in fiecare seara), etc. Uneori asta aduce "a lot of fun" printre romanii din chiangmai, hihi, avem aici in vecinatate un munte care se cheama "Doi Boi".
si pentru ca tot suntem la rubrica de fun tailandez, aici in nord unde sunt si multi chinezi pronuntia e un pic diferita (lanna language, un fel de dialect tailandez). Acum cativa ani facusem o lista cu chestii funny in tailandeza, de exemplu un nume foarte intalnit de fata este "Su thin", pe care localnicii il pronunta aproximativ "sutien", iar un nume de baiat de baiat destul de frecvent este Futakul, pe care tailandezii il pronunta insa "Fu taa kun" (cu accent pe fiecare silaba).
Exista cuvinte care sunt (aproximativ) la fel in tailandeza ca in romaneste, pentru ca au fost preluate de latini din limba sanscrita (un exemplu este "mână", care in thai este "mân") (nu vorbim de neologisme, care au fost preluate atat in romaneste cat si in tailandeza din engleza, franceza, etc, in general chestii tehnice).
Ca o adaugire interesanta la "dictionar", sa stiti de unde vin "rezonanţele" in limba româna, haha, in tailandeza "băiat" se spune "phu chai", iar "fată" este "pu ying". Nordicii de aici de la mine (printre care sunt si multi chinezi, care au ţ-uri in glas, in tailandeza nu exista ţ, in schimb tailandezii spun L in loc de R, nu pot sa pronunte R-ul, si in plus mai adauga L-uri la cuvinte, adioma romanilor care in loc de "buletin de identitate" spun "indentitate"). Ca urmare, cele doua cuvinte sunt pronumtate in dialectul Lanna cam asa:
băiat – puţai
fată – pu-ling
asta ca sa stiti de unde vin cuvintele in romaneste… hihi