Koh Phangan: After The Rain Is Gone.

După 10 zile de perfect storm, am văzut iarăşi soarele. N-a stat la poză mai mult de două ore înainte ca norii să-l învelească din nou. Dar e clar că urgia a trecut. Orizontul nordic, de unde a venit frontul de aer rece, e acum de un senin albastru. Nu mai plouă! E momentul să numărăm pagubele.

Doi pescari au murit la începutul săptămânii, după ce barca lor a fost răsturnată de valuri. Nu ştiau să înoate. Şi, chiar dacă ar fi ştiut, nu cred că-i ajuta în vreun fel.

Două terase suspendate deasupra mării, unde „pe vremuri” se serveau delicioase fructe de mare, au fost smulse de valuri şi transformate în surcele. Gipzy Moon, singurul beach bar din sat, a fost inundat şi înecat în gunoaie. A patra oară într-un an şi jumătate.

By The River, barul cu muzică live ţinut de Kay, a fost inundat. Acum se numeşte „IN The River”. Podul de peste râu s-a frânt, dar încă n-a căzut. Se traversează doar pe jos sau pe motoretă. Cu maşina e prea riscant.

Bineînţeles, şi podeţul spre Crowbar şi compexul de căsuţe al doamnei Pali, s-a făcut praf. Chiriaşii au fost arestaţi la domiciliu o săptămână întreagă. Ieri m-am întâlnit cu Tam, zicea că a înotat de la casă până la drum. Înfuleca un sandviş insipid de la 7-11 şi zicea că e prima oară când mănâncă în ultimele trei zile.

Vapoarele de aprovizionare n-au putut să iasă pe mare. Magazinele sunt goale. Mai găseşti doar apă, bere şi ţigări. Mâncare – deloc. Noroc că Elena a umplut frigiderul din timp. Bărcile pescarilor, mai curajoase, au plecat la treabă imediat ce s-au potolit valurile. Măcar peşte proaspăt se găseşte.

Un metru din nisipul plajei a fost luat de ape şi mutat pe fundul mării. Valurile şi-au schimbat forma şi dinamica. Laguna arată ca un lac liniştit. Păsărelele cântă, fluturii zboară, turiştii se scaldă. Avioanele şi feriboturile şi-au reluat cursele. Zici că nu s-a întâmplat nimic.

Din cauza vremii, am fost obligat să amân plecarea în Thailander 2, pentru că nu aveam cu ce să ajung pe continent. Şi chiar să fi avut, n-aş fi putut să mă mişc prin potopul care-a măturat tot Sudul. Sper să pot pleca poimâine. Doamne-ajută.