Am ajuns din nou (nu întreba pentru a câta oară pentru că am pierdut şirul) în acel punct în care nu reuşesc să mai fac nimic pentru că toate obiectele proprietate personală stau la adăpostul a patru pereţi de carton, încuiate cu bandă adezivă. Zece cutii şi un geamantan aşteaptă cuminţi ziua de luni când vor fi predate oficialilor de la poştă şi vor lua drumul spre Chiang Mai.
Eu o să le urmez marţi – plec de pe insula Phangan la 12.30 şi ajung în viitorul oraş de reşedinţă joi la 5.30. Motanul Pangururan va călători cu mine într-o cutie specială roz bombon (am vrut-o pe cea albastră, de băieţei, dar era ruptă); i-am cumpărat zgardă nouă şi lesă ca să-l pot plimba prin tren şi prin gările pe care o să le tranzităm. Să vezi distracţie!
Am fost ieri pe plajă să-i spun ei şi mării că nu ne vom mai vedea atât de des. Amândouă sclipeau vesele în soare şi îmi place să cred că sărbătoreau decizia mea de a merge mai departe.
Mâine dau de băut prietenilor din sat şi îi pun pe toţi să promită că vor veni în vizită la Chiang Mai şi ei mă vor asigura că o să mă întorc în Chaloklum mai devreme decât îmi imaginez. Indiferent ce va fi, acum mă bucur că sunt pregătită pentru încă o aventură.
Comentarii - 6 Comentarii
Lasă un comentariu
mor de pofta cind vad fructele si legumele de la voi si cind vad plaja mi se face un dor de o vacanta lunga lunga si de cind te -am gasit Thailanda nu mai seamana cu cea din imaginatia mea,adica nu imi mai e teama de ea
Nu ştiu de ce îţi era teamă, pot să te asigur, însă că nu ai niciun motiv. Este o ţară în care te simţi în siguranţă.
Abia aştept să mă duc mâine la piaţă în Chiang Mai că mi s-a povestit că-i şi mai şi decât în sudul ţării. Raportez ulterior :-).
Nu credeam sa mai existe si altceva pe lumea asta in afara de Basescu, Boc, Udrea, Gutza, Obama, Becali, Sarkozy…
Te-as ruga daca ai timp sa-mi scrii pe e-mail (l-am pus pe acest post) fiindca eu cu adevarat vreau sa ma mut pe acolo si e bine sa stii ca mai gasesti pe cate cineva.
Cu multumiri
[…] Am venit în Koh Phangan pe 7 octombrie 2009 și am plecat pe 6 aprilie 2011, când s-a mai domolit furtuna. Trebuia să mă întorc după ce voi fi terminat segmentul doi din proiectul The Thailander, undeva pe la finalul lui mai. N-am făcut-o. Cucerit de frumusețea și dulceața nordului m-am mutat în Chiang Mai. Nu m-am întors nici pentru aspectele logistice ale mutării, de care s-a ocupat – martiric – Elena. […]
[…] Brăduț plecase în Thailander 2 – și nu aveam cum ajunge la studio. Iar nu după mult timp mi-am luat la revedere de la insulă și am luat calea Chiang […]