Un mic miracol s-a întâmplat pe strada noastră.

Mini-ghid scris de un rezident în Chiang Mai pentru cei care vin aici pentru prima oară și nu știu exact cât să stea și ce să facă.

Un pachet nou de oferte de la Qatar Airways către mai multe destinații din Asia și Africa.

Rută nouă București-Doha-Chiang Mai din 7 decembrie. Și o promoție cu ocazia lansării.

Oliver Benjamin, un personaj fascinant. Călător, scriitor, muzician și fondator al uneia dintre cele mai interesante și mai haioase religii din lume – Dudeismul.

O întâmplare casnică din care se pot învăța multe despre perspectiva orientală asupra banilor și timpului.

Cum să muți o casă întreagă, trei pisici, un câine și o motoretă cu ataș pe o distanță echivalentă cu cea dintre București și Munchen. În două zile și fără pierderi.

De la Chiang Mai pe Mekong până la Pakbeng. Două nemțoaice surprinse de geografie. Sunt martor la un sacrilegiu. Satul liniștit de traficanți de droguri.

Despre cum m-am împrietenit cu yoga și ce am învățat de la ea.

După doi ani și jumătate de absență m-am întors la Koh Phangan ca să-mi iau rămas bun.

Unde te cazezi dacă vrei să o iei pe urmele echipelor de filmare de la Hollywood.

Agoda prezintă top 12 hoteluri asiatice cu cele mai mari scoruri acordate de clienți în 2012.

M-am mutat în casă nouă. Acum trebuie să dau de mâncare nu doar la pisici, ci si la spirite. Dulcile superstiții thailandeze.

Articol scris ca să știe mama cu cine mă anturez prin Thailanda.

Ce să vezi și cum să te descurci în labirintul de atracții al Nordului Thailandei.

De la apă, de la păsări și de la lilieci aflăm că miracolele există și că se petrec în fiecare zi, la intrarea într-o peșteră misterioasă din Nordul Thailandei.

Să vii în Thailanda și să nu dai noroc cu palmierul denotă că vrei o vacanță dincolo de clișeele turismului de masă.

22 de imagini de la Thailand International Balloon Festival, eveniment onorat şi de prezenţa Prinţesei Sirivannavari.

Câteva dintre cele mai populare metode prin care-ţi poţi consuma excesul de energie în Chiang Mai.

De-acum altfel se aşează practica pe sufletul meu. Îmi întind tendoanele şi limba, după cum cer indicaţiile lui Mantak, fără să mă jenez. Sar în sus cu detenţă şi râd cu toată gura la aterizare, executând The Healing Laughing, ca un puşti dezinhibat.

Revenind în realitate, Tham Tab Thao nu e un “MUST SEE”, dar e cu siguranţă un “WORTH SEEING”. Dacă vrei să vezi un templu cu un caracter special fără să te calci pe picioarele goale cu alte sute de turişti sau simpli credincioşi, aici e de venit.

În toată zona de nord a Thailandei ţăranii primesc ajutor de la Royal Project Foundation încă din 1969. Majestatea sa Regele a pus bazele acestui proiect cu gândul să ofere oamenilor o alternativă de a se susţine financiar din altceva decât defrişarea pădurilor, trafic de animale şi opium.

Am văzut multe frumuseţi surprinzătoare în Thailanda, dar una m-a luat complet pe nepregătite: Andreea Raicu. Aflaţi în Thailanda pentru o sesiune foto, Andreea şi echipa Unica au oprit pentru două zile în Chiang Mai, oraşul unde se întâmplă să locuiesc în această perioadă a vieţii.

M-am convins: Thailanda e o ţară periculoasă. Deşi poţi merge pe stradă noaptea fără să-ţi dea cineva cu un bambus în cap, deşi poţi să-ţi laşi casa descuiată fără teamă de hoţi, Thailanda e periculoasă. Şi pericolul cel mai mare nu e acela de a-ţi pierde bunurile, ci de a le înmulţi, dându-ţi peste cap toată ordinea vieţii.

Parcul Naţional Ob Luang arată ca şi cum Natura ar fi trebuit să-şi părăsească grabnic vila spaţioasă şi să se înghesuie, împreună cu toate avuţiile sale, într-o garsonieră. Muntele – aşezat între şifonier şi fereastră. Cele două peşteri – una pe balcon şi una pe hol. Trei cascade – două în baie şi una pe televizor. Izvorul termal – între şifonier şi uşă. Aşezarea omenească veche de 3 milenii şi picturile murale de două ori mai bătrâne – una după aragaz, cealaltă sub pat. Atârnate de lustră – cele două sute de specii de păsări ale căror aripi abia au loc să se deschidă în toată învălmăşeala asta. Şi canionul? Unde punem canionul, doamna Natură? Lăsaţi-l în mijlocul camerei, îi găsesc eu un loc.

“Ah, ce-l invidiez pe Brăduţ, băiatu’ ăla care a plecat în Thailanda, stă într-un hamac pe plajă şi scrie pe blog când are el chef.”

M-au primit în casa lor pe timp nelimitat, mi-au pus mâncare pe masă, ba chiar mi-au împrumutat şi maşina ca să-mi fie drumurile mai ferite de ploaie. M-au convins că ospitalitatea românească nu e vorbă-n vânt şi le mulţumesc din suflet şi pe această cale.

Vagonul de clasa a doua miroase a deodorant, controlorii la fel. Paturile sunt curate, cu aşternuturi scoase din ţiplă. Avem aer condiţionat şi duş cu apă caldă, avem steward care ne face paturile şi ospătar care ne aduce supe de creveţi, curry chicken şi fructe exotice.