Deși sunt foarte pricepuți la afaceri, thailandezii folosesc calculatorul ca sa inmulteasca 20 cu 2. Si nici asa nu le da intotdeauna.

Fă cunoștință cu Guava, Mangostina, Pitaya, Fructul Pasiunii, Avocado și alte bunătăți din grădinile tropicale.

The coffee coming from the regions around Lake Toba is rated as top variety all over the world.Yet, there are less and less peasants to do that. They prefer growing corn, cocoa or pineapple instead. Because, they say, you can’t make ends meet on coffee anymore.

M-am convins: Thailanda e o ţară periculoasă. Deşi poţi merge pe stradă noaptea fără să-ţi dea cineva cu un bambus în cap, deşi poţi să-ţi laşi casa descuiată fără teamă de hoţi, Thailanda e periculoasă. Şi pericolul cel mai mare nu e acela de a-ţi pierde bunurile, ci de a le înmulţi, dându-ţi peste cap toată ordinea vieţii.

Chatuchak e locul ideal pentru a cumpăra produse locale: confecţii, artizanat, decoraţiuni, ceramică, uleiuri aromate, pielărie şi milioane de alte lucruşoare foarte drăguţe. Marfa e relativ ieftină, nu o să ai spor la negociere decât dacă achiziţionezi cantităţi mai mari (pentru 10 tricouri, de pildă, o să primeşti un discount de 25-30%).

Cuba nu este o insulă, ci un arhipelag, format din insula mare, Isla de la Juventud (Insula Tineretului) și mai multe insulițe. E aproape cât jumătate din România la fel de mare ca Bulgaria, cu 110.860 kilometri pătrați și 11 milioane de locuitori. Dar mai are și un lider maximo în persoana lui Fidel Castro, care a instaurat revoluția socialistă în 1959. Așteptați-vă, așadar, la multă propagandă și magazine goale, sau magazine în valută cu prețuri prohibitive pentru cetățenii cubanezi.

Am pornit vineri după-amiaza din București, i-am dat prin Bulgaria cu 120-la-oră (am luat doar un radar, am rezolvat cu 10 Euro în talon), am văzut luminile calde  ale Salonicului abia spre miezul nopții. Sâmbătă dimineața am luat-o pe nou-construita […]

Pe afară, hotelul arată ca o clădire istorică, tradițională, piesă din spectaculosul design arhitectural spaniol. Înăuntru, modern ca în 2007 (anul în care hotelul a fost complet renovat).

Există niște tărâmuri despre care pun pariu că nu știți cum sunt cei care se duc acolo sau de ce merită să mergeți, chiar dacă asta poate însemna ceva de rău. Hai sa vedem.

Pentru vânzătorii marocani, negocierea prețului nu e o povară, ci o plăcere. Nu evitați negocierile, pentru că ele fac parte dintr-un ritual social străvechi. E ca o conversație. Purtați-o cu plăcere. Şi nu uitați că un târg bun începe după ce-ați reușit să scădeți prețul inițial la 30-40%.

La 7.30 am deschis ochii. Poate i-aș fi închis la loc, ca în București, dar pe geam nu se vedea teiul cartierului, ci poza de azi-noapte în lumina de dimineață. Ţuști la aparatul foto, câteva cadre de pe balcon, apoi fuga la liftul exterior, să mai trag niște cadre și de la înălțime. N-au ieșit cine știe ce, pentru că geamul liftului era aburit, prin urmare, nu le-am pus aici.

Am stabilit deja că Arbanassi se află la 180 de kilometri de București. 2,5 – 3 ore cu mașina, cronometrând aici și drumul din centrul Capitalei până la ieșirea spre Giurgiu, la o oră cu trafic intens. De la Giurgiu faceți o oră și jumătate cel mult. Odată ajunși, vă veți pune următoarele întrebari: unde dorm, unde mănânc și ce fac aici? Hai să raspundem la toate aceste întrebări pe rând.