Testăm timp de câteva zile cele mai luxoase hoteluri și resort-uri din Thailanda, apoi ne spunem părerea despre ele cât de obiectiv putem. Am numit această colecție Thailandeluxe. Sperăm să te inspire pentru următoarele tale vacanțe. Azi publicăm al șaptelea review din serie, despre Rayavadee, Krabi.
Desculț.
Aveam și eu o pereche de pantofi. Una singură. Pantofi albi, eleganți, ușori, foarte plăcuți la mers. Mi-i cumpărase Elena din Samui în ideea că, dacă mergem pe la resorturi de 5 stele și ne vedem cu managementul, s-ar cuveni să nu mă prezint în șlapi.
N-am avut parte de pantofii aceia decât vreo zece zile. Mi-au fost șterpeliți din fața Terrace Pavillion-ului în care am dormit la Rayavadee. M-am descălțat la ușă, așa cum impun tradiția și bunul simț thailandeze, am urcat la dormitorul de la etaj și m-am culcat. Dimineața, când am dat să mă încalț, ia-i de unde nu-s.
– Păi unde i-ați lăsat, sir? mă întreabă camerista cu glas tremurat.
– La intrare, unde să-i las?
– Nu trebuia!
– De ce?
– Se fură!
– Cine fură?
– Maimuțele, sir.
– Credeți că maimuțele mi i-au furat?
– Sigur, doar nu noi.
Am dat indicații la recepție ca, în cazul în care cineva din personal reperează o maimuță încălțată cu pantofi albi măsura 42 să o descalțe și să o predea organelor de anchetă.
Jungla de cinci stele.
Am vizitat ceva eco resorts la viața mea și trebuie să spun că nu mă prea înnebunesc după concept. Multe dintre ele distrug natura înainte de a se împopoțona cu ea. Așa cum torționarii elefanților sau ai tigrilor fac bani din dragostea sinceră a oamenilor pentru animale, o seamă de afaceriști eco ciopârțesc o postață de junglă sau deturnează o insuliță virgină pentru ca, mai apoi, să se marketeze ca mari iubitori de natură.
Nu e cazul la Rayavadee. Aici nu doar că n-au tăiat, dar au și adus copaci, esențe rare, de prin alte părți ale țării. Cel puțin asta mi s-a spus și asta am văzut cu ochii mei.
Resortul e o adevărată grădină botanică și oricine e cât de cât interesat de flori și de plante în general își poate umple liniștit câteva zile doar umblând prin grădini și încercând să recunoască speciile cu ajutorul ghidului tipărit care se găsește în fiecare cameră. Sunt 120 de specii de copaci tropicali și peste 250 de specii de ferigi și ierbacee. Orhideele, lotușii, heliconiile și iasomia umplu fiecare cotlon cu parfum și culoare.
Cum unde este floră este și faună, prin crângurile verzi de la Rayavadee, care se întind de la o plajă la alta, pe osuprafață cât un teren de fotbal, un ochi oricât de neatent poate dibui macaci, languri, păsări-rinocer, kingfishers, șopârlani monitor și sute de veverițe grăsune. Animalele sunt blânde, nu fug de om, semn că sunt tratate cu bunătate atât de personal cât și de oaspeți. Până la urmă aici e casa lor; noi suntem doar în vizită.
Tranziția de la spațiul public la cel privat se face pe nesimțite. Cele 98 de vile-pavilion sunt împrăștiate aerisit la umbra copacilor, fiecare având o grădinuță proprie și puzderie de plante în interior, lucru care oferă experienței o adorabilă continuitate.
Interiorul vilelor este rotund – risipă de spațiu, pe de o parte, armonie pe de alta – și decorat în cheie de Cartea Junglei, cu basoreliefuri în lemn, lambriu de bambus și statui de maimuțe. Microuniversul ca oglindire a macrouniversului, cum ar spune un buddhist.
Dealtfel întregul complex a fost gândit pentru a replica structura și vibrația unui sat thailandez sudic. Și lucrul acesta se simte la orice pas. Rayavadee nu-și propune să ofere un standard vestic sub un acoperiș oriental, ci să vină cu o variantă proprie, sută la sută indigenă, de turism de lux. Pe cât de lăudabilă intenția pe atât de reușită execuția. Nu am avut nimic de reproșat pe parcursul celor 3 zile petrecute aici.
Indulgențe.
Domnul Sayah, managerul principalului restaurant – Khua Phranang – e pe poziții de 15 ani, din vremea când pe actualul amplasament al Rayavadee se afla un resort de backpackeri intitulat sugestiv Bamboo Huts. Domnul Sayah își amintește cu nostalgie vremurile acelea, deși între timp nu s-au schimbat decât numărul de stele de pe frontispiciu, prețurile și vârsta domniei sale.
A început ca ajutor de bucătar în vechiul resort, a învățat meserie la locul de muncă, apoi a devenit bucătar, bucătar-șef și, iată, manager al unuia dintre cele mai bine bune restaurante Thai din provincia Krabi și din tot sudul Thailandei. Coincidență sau nu, domnul Sayah are o soră care locuiește în Khanom. Ce mică-i lumea.
Deși zona culinară îi aparține în exclusivitate Elenei – care are și talentul și cunoștințele necesare pentru a face o recenzie – de data aceasta am să-i uzurp suveranitatea și am să vorbesc eu despre ce și cum am mâncat la Khua Phranang. Pentru că mi-a plăcut mult și asta se întâmplă foarte rar.
Chinese Kale Leaf (Mieng Kana), un fel de sărmăluțe raw, do-it-yourself. Frunzele se răsucesc în formă de cornet, apoi se umplu de către onor client cu unul sau mai multe din mixurile puse alături: langustă, caju, ghimbir, limetă, chilly, cepșoare și sos. E o combinație pe cât de proaspătă pe atât de aromată. 300 THB (aproximativ 30 RON).
Seared Tiger Prawn Salad (Pla Kgung Lai Sua Yang). Spectaculos de bună. (490 THB).
Shredded Green Papaya Salad (Som Tam Jay) – un clasic al bucătărie thailandeze, la care bucătarul Khua Phranang a adăugat inspirat morcovi și fasole. (360 THB)
Spicy Glass Noodle Salad (Yam Woonsen Hed Hoo-Noo Jay). Delicioasă, deși un pic cam prea picantă pentru începători. (340 THB).
Slow Braised Back of Lamb Massaman Curry (Gaeng Massaman Si-Krong Gae). Massaman curry este unul dintre puținele feluri de mâncare asiatică pentru care am făcut o fixație. Îl încerc oriunde am ocazia. Cel de la Khua Pranang s-a instalat confortabil în fruntea clasamentului meu personal. Carnea extrem de fragedă, picanteria perfect dozată, cartofii sunt copți, nu fierți, ceea ce dă ansamblului o notă de rafinament în plus. (950 THB).
Mango with Sticky Rice and Coconut Milk (Kao Niew Mamuang). Un desert clasic thailandez, delicios oriunde l-ai încerca (340 THB)
Jasmine Rice Ice Cream (Jasmine Rice Flan). Da, se poate face înghețată și din orez. Și iese foarte bine. (300 THB).
Pe lângă mâncărurile minunate de mai sus, restaurantul are și un meniu bogat de cocktailuri, multe dintre ele adaptate – mai bine zis thailandizate – pentru a se armoniza cu vibrația locului. Noi ne-am tratat cu:
Sawasdee Krub (270 THB) – rom alb, cointreau, lemongrass, ghimbir și suc de mango. Combinația de alcool ușor, gheață și ghimbir picant e proaspătă și amețitoare.
Raya Colada (270 THB) – rom alb, Malibu, suc de mango și cremă de cocos. E o versiune locală de Coco Loco, perfect adaptată condițiilor locale.
În încheierea atipicului meu desant în domeniul culinar am să adaug că toate ingredientele utilizate în bucătăriile Rayavadee sunt procurate de pe piața locală sau, în caz de finețuri, din fermele Royal Project, un program de agricultură bio inițiat și susținut de Familia Regală a Thailandei.
Tot în perimetrul Rayavadee se găsește și celebrul restaurant The Grotto, pe care îl tot vedeți prin articolele de genul “World’s Most Unusual 15 Restaurants”. Localul nu se află propriu-zis într-o peșteră, așa cum lasă fotografiile să se înțeleagă, ci la umbra unei surplombe uriașe scobite de mare în carstul stâncii.
Nici cu spa-ul nu mi-a fost rușine. Meniul de indulgențe a fost gândit în aceeași paradigmă a indigenizării. Luăm tratamentele clasice și le adăugăm o notă proprie, bazată pe ingrediente și inspirații locale. Se folosesc din belșug mierea, turmericul, tamarindul, cocosul, susanul și argila albă. Maseuzele sunt de o delicatețe și o pricepere ireproșabile. Cel mai ieftin tratament costă echivalentul a 20 de euro, iar cel mai scump, care durează 4 ore și jumătate, e listat la 160 EUR.
O crimă cu autor necunoscut.
În dimineața plecării, la Raya Dining unde, după cum indică și numele, se servește micul dejun, iadul tocmai era pe cale să se dezlănțuie. Din ascunzișul coroanelor de arbori tropicali zeci de ochi demonici salivau la vederea croasanților, a omletelor și a șuncii prăjite. A fost de ajuns o clipită de neatenție din partea unei biete familii de chinezi pentru ca ochii să prindă mâini și picioare și să se arunce kamikazian asupra sfintelor bucate.
Jumătate de minut mai târziu toată lumea era în picioare țipând îngrozită, în vreme ce personalul restaurantului se străduia – fără mare succes – să alunge de pe terasă cohorta de macaci și languri care goleau mesele de bunătăți.
I-am studiat cu atenție pe tâlhari. Niciunul nu purta pantofi albi.
Halatul.
Conform site-ului Rayavadee, un Deluxe Pavillion (cel mai ieftin tip de vilă) pornește de la 277 EUR în extrasezon și ajunge la 770 în preajma Revelionului. Noi am stat într-un Terrace Pavillion, care costă între 600 și 965 EUR.
Cea mai scumpă proprietate, Vila Phranang 404 poate fi rezervată pentru 2300 EUR în low season și 4340 EUR în peak season. Toate prețurile de mai sus sunt pentru o noapte, includ mic dejun și transfer la și de la aeroportul Krabi, dar nu includ service charge (10%) și taxa guvernamentală (7%).
Pe Agoda sunt prețuri mult mai bune. Un Deluxe Pavillion în octombrie costă 250 EUR, în timp ce un Terrace Pavillion e doar 360 EUR. În decembrie se pornește de la 639 EUR (Terrace Pavillion). Plus 17%.
Mai multe informații despre resort găsești pe site-ul Rayavadee.
Despre #thailandeluxe
Proiectul este realizat cu sprijinul Autorității pentru Turism a Thailandei (T.A.T.), biroul pentru Balcani. Mulțumiri Mădălinei Nan și lui Bogdan Gligor pentru implicare și suport. Mulțumiri și managementului Rayavadee pentru găzduire.
Fotografii de Brad Florescu și Elena Stanciu. Echipament utilizat: SONY A7 și Nikon D90. Mai multe imagini din tot resortul găsești în galeria articolului.
Comentarii - Niciun comentariu